Teorii sau dezvaluiri cutremuratoare ?

Noi dovezi privind iminenta unei catastrofe globale

Numerosi cercetatori, inclusiv ai prestigioasei agentii spatiale americane, confirma pericolul reprezentat de Nemesis, alias Nibiru, alias Planeta X * Sunt nume diferite ale aceluiasi obiect ceresc, aflat la orginea Apocalipsei
Un urias obiect intunecat ar putea sta la panda in apropierea sistemului nostru solar, aruncand din cand in cand cu comete in directia Terrei. Supranumit “Nemesis” sau “Steaua Intunecata”, acest obiect nedetectat ar putea fi o stea pitica, rosie sau bruna, dar la fel de bine ar putea fi vorba de o prezenta mult mai periculoasa, avand de cateva ori masa lui Jupiter.
Disparitia vietii pe Pamant ar face parte dintr-un ciclu
De ce se gandesc oamenii de stiinta ca s-ar putea ascunde ceva la marginea sistemului nostru solar? La origini, Nemesis a fost numele sugerat pentru a explica un ciclu de extinctie in masa pe Pamant, explica space.com. Paleontologii David Raup si Jack Sepkoski sustin ca, in ultimii 250 de milioane de ani, viata de pe pamant s-a confruntat cu disparitia totala, intr-un ciclu care se repeta la 26 de milioane de ani.
Astronomii au sugerat drept cauze pentru aceste catastrofe impactul cu comete. Sistemul nostru solar este inconjurat de o serie de corpuri inghetate numite Norul lui Oort. Este vorba de un nor de comete, despre care se crede că există la o distanţă de aproape un an lumina fata de Soare. Această distanţă localizează norul la aproape un sfert din distanţa pana la Proxima Centauri, cea mai apropiată stea de Soare. Exteriorul norului Oort defineşte limita sistemul nostru solar. El poartă numele astronomului olandez Jan Hendrick Oort (28 aprilie 1900- 5 noiembrie 1992).În 1950, Jan Oort a ajuns la concluzia ca locul de origine al cometelor este un vast nor (care în prezent îi poarta numele, Norul lui Oort), aflat la o distanta de 50.000 unitati astronomice fata de Soare, practic la granita gravitationala a întregului Sistem solar.
Suntem “scuipati” cu comete
Daca Soarele nostru a facut parte dintr-un sistem binar în care două stele conectate gravitational orbitau in jurul unui centru comun de masa, aceasta interactiune ar putea perturba Norul lui Oort, trimitand, în mod periodic, comete catre Pamant. Impactul cu un asteroid este deja considerat cauza disparitiei dinozaurilor, in urma cu 65 de milioane de ani, dar impactul cu comete poate fi la fel de distrugator. O cometa poate fi, de asemenea, cauza fenomenului Tunguska, din 1908. O explozie de 1000 de ori mai puternica decat cea a bombei aruncate la Hiroshima a facut, la vremea respectiva, una cu pamantul peste 80 de milioane de copaci, pe o suprafata de peste 1300 de kilometri patrati. Chiar daca in momentul de fata nu exista un consens privind ciclicitatea disparitiei vietii de pe Pamant, raman alte motive serioase pentru a pune in discutie prezenta intunecata din apropierea Soarelui. Vezi si cristiannegureanu.blogspot.com.
Planeta care nu are ce cauta acolo unde este
O planeta pitica recent descoperita, numita Sedna, are o orbita neobisnuit de lunga in jurul Soarelui. Planeta pitica este definita de Uniunea Astronomica Internationala drept un obiect care orbitează în jurul Soarelui, are o masa suficienta astfel incat forţa gravitaţională să îi confere o formă aproximativ sferică, nu a “curăţat” spaţiul cosmic din vecinatatea orbitei sale, si nu este satelitul unei planete. Aceasta definitie este cea care a retrogradat Pluto de la statutul de planeta la cel de planeta deoarece nu a curaţat vecinatatea orbitei sale (Centura Kuiper).
Planeta pitica Sedna este unul dintre cele mai indepartate obiecte observate vreodata, cu o orbita intre 76 si 975 UA (Unitati Astronomice, 1UA = distanta de la Pamant la Soarem n.red.). Orbita planetei este estimata sa dureze intre 10,5 si 12000 de ani. Cel care a decoperit-o, Mike Brown, de la Caltech, spune: “Sedna nu ar trebui sa se afle acolo. Practic, nu ajunge niciodata suficient de aproape de Soare pentru a fi afectata de el, dar nici suficient de departe pentru a fi influentata de alte stele”. Probabil un obiect masiv, care nu se vede, este raspunzator pentru orbita absolut ciudata a planetei. “Observatiile mele s-au concentrat de regula asupra unor obiecte aflate mai aproape si, prin urmare, care se deplaseaza mai rapid. Un obiect ca Nemesis, aflat la o distanta atat de mare si care se misca atat de incet este foarte greu detectabil”, spune Brown.
Alte dovezi ca Nemesis exista
John Mattese, profesor emerit de fizica la Universitatea din Louisiana, este si el de parere ca Nemesis exista, dar din alte motive. Cometele din sistemul nostru solar par sa provina din aceeasi regiune a Norului lui Oort, iar Mattese crede ca numai un obiect urias aflat in vecinatatea Soarelui poate provoca perturbarea Norului si aruncarea cometelor in directia Pamantului. Calculele sale arata ca Nemesis este de 3-5 ori mai mare decat Jupiter, in timp ce alti cercetatori considera ca Nemesis poate fi chiar si de 13 ori mai mare decat Jupiter, calitate necesara pentru a fi catalogata drept o planeta pitica bruna.
Cel mai nou telescop folosit de NASA, Wide-field Infrared Survey Explorer (WISE) ar putea sa raspunda o data pentru totdeauna la intrebarile legate de Nemesis. WISE supravegheaza universul nostru in spectrul infrarosu. Ca si telescopul spatial Spitzer, WISE cauta caldura. Diferenta consta in aceea ca WISE poate acoperi un camp mult mai mare, putand scana o portiune de cer mai intinsa. WISE a inceput scanarea cerului pe 14 ianuarie iar NASA a publicat recent primele imagini ale misiunii, care urmareste realizarea unei harti complete a cerului pana in octombrie. O parte a misiunii WISE este insa cea de a descoperi planete pitice brune.
Supertelescopul NASA va avea certitudini cand va fi prea tarziu
Cercetatorul NASA Davy Kirkpatrick este si el de parere ca Nemesis ar putea fi mult mai aproape decat se credea initial. In opinia sa, descrierea lui Mattese privind dimensiunile planetei este cea mai plauzibila. “Cred ca posibilitatea ca Soarele sa adaposteasca un de alta natura nu poate fi catalogata drept o idee nebuneasca”. Un raspuns mai exact privind intrebarile legate de Nemesis va putea fi dat de telescopul WISE dupa ce va reusi sa scaneze cerul de doua ori, pentru a putea genera imaginile care, prin comparatie, vor permite detectarea obiectelor aflate in afara sistemului nostru solar. Acest lucru va fi posibil de-abia la mijlocul anului 2013, sustin cercetatorii NASA. Cand deja poate ca e mult prea tarziu.
Sursa : Agentia.org

21 decembrie 2012….ziua despre care se tot vorbeşte în ultima vreme. Potrivit adepţilor “judecăţii de apoi”,  ceva foarte important din punct de vedere astronomic şi/sau spiritual (religios) se va întâmpla în acea zi. Acesta pare a fi unul dintre cele mai importante subiecte de dezbatere printre scriitori sau pe site-uri şi deja există multe documentarii pe tema aceasta. Şi cu siguranţă pe viitor, importanţa acestui subiect va creşte, pe măsură ce ne apropiem de acea dată fatidică.

Intrarea planetei Nibiru în Sistemul Solar şi efectele provocate de aceasta (concepţie artistică)
Calendarul Mayaş, considerat cel mai exact şi mai bine calculat calendar din istoria civilizaţiilor antice, ia sfarşit în data de 21.12.2012 şi precizează că în această zi, Soarele se va alinia cu stelele din centrul galaxiei noastre. La această dată, lumina şi umbra îl vor proiecta pe Șarpele cu pene coborând pe treptele piramidei Chichen Itza, care are la bază un cap mare de şarpe sculptat în piatră. În jurul orei 11.11, coada şarpelui proiectată din vârful piramidei va ţinti exact înspre constelaţia Pleiadelor.  Atunci, cred mayaşii, odată cu revenirea pe pământ a lui Quetzalcoatl, lumea noastră va sfârşi prin foc, iar pântecele cosmic Hunab Ku va da naştere unui nou Soare, numit de mayaşi Cel de-al Şaselea Soare, o altă lume mai evoluată urmând să se nască.
Diferenţa majoră dintre scenariul prezent ce anunţă sfârşitul lumii şi profeţiile din trecut este că, aproape sigur ceea ce se va întâmpla la acea dată, va distruge Pământul  sau locuitorii acestuia. Una din teoriile susţinute de către adepţii sfârşitului lumii, estea aceea că, pe 21 decembrie 2012, un corp de mari dimensiuni (cel mai probabil o cometă) va lovi Pământul. Această teorie însă este foarte  puţin probabilă deoarece nu a fost observat nici un obiect în spaţiu care să ameninţe Pământul şi nici nu există dovezi privind existenţa vreunuia, cu atât mai puţin să lovească Terra exact la acea dată.
Cu toţii ştim că Pământul a mai fost lovit de comete în trecut şi probabil că va mai fi lovit şi în viitor, dar, cel puţin pentru următoarele decenii, astronomii nu au descoperit nici un asteroid sau cometă care să intersecteze orbita Pământului şi să ne lovească. Meteoriţii, în forma unor bucăţi de piatră, sunt mult mai numeroşi decât cometele şi suntem loviţi anual de câţiva de dimensiuni destul de mari ( câteva tone în greutate) însă nu destul de mari încât să reprezinte un pericol. Anul acesta, a fost prezis primul impact cu un fragment de asteroid, şi anume “2008 TC3”. Dacă acest fragment de asteroid de circa 2 – 5 metri diametru a fost descoperit cu o zi înainte de impact, e aproape imposibil ca un astertoid (sau cometă) ce ar putea distruge planeta sau omenirea să nu fie descoperit cu mult timp înainte.
Foarte puţine corpuri cereşti dintre cele identificate sunt considerate un risc privind eventualitatea unui impact cu Pământul. Asteroidul de 270 de metri “99942 Apophis” a creat o mare agitaţie în rândul oamenilor în anul 2006, când a devenit cel  mai periculos asteroid  pe  Scala de Impact Torino. Acum însă, se aşteaptă ca Apophis să treacă uşor pe lângă Pământ, în 2029, dar, în funcție de abaterea gravitaţională cauzată de Pământ atunci, poate apărea o nouă posibilitate de impact în 2036. Există şi alte obiecte cu risc de impact cum ar fi “2007 VK184”, un asteroid de 130 de metri diametru, însă şansele ca acesta să lovească Pământul în următorii 100 de ani sunt de 0,037%. Alţi asteroizi sunt în prezent urmăriţi şi ar putea reprezenta un risc abia peste 100 de ani sau mai mult. Mai pe scurt, cel puţin în următoarele decenii şi mai ales în următorii 4 ani, nu va avea loc niciun impact cu niciun fel de asteroid sau cometă.
Însă la rădăcina acestor speculaţii nu stă o cometă sau un asteroid, ci un fel de “planetă cometă”, şi anume, Planeta X. IRAS (Infrared Astronomical Satellite) este un fost telescop ce a orbitat în jurul Pământului aproximativ 10 luni, în anul 1983. Cu ajutorul acestuia au  fost realizate observaţii nemaiîntâlnite până atunci, asupra galaxiilor în formare sau tinere. Însă până când aceste obiecte au fost identificate, a fost mediatizată concepţia potrivit căreia unele dintre acele obiecte, ar putea fi legendara Planetă X de la periferia Sistemului Solar. Unii autori afirmă chiar că aceste observaţii ar dovedi că Planeta X este de fapt planeta sumeriană Nibiru. Aşadar, Nibiru este de fapt o pitică maro. Potrivit acestei teorii, această planetă va cauza distrugere şi moarte şi apariţia unei rase de extratereștri numită Annunaki (strămoşii noştri extratereştri), ce îşi vor planeta înapoi. O frumoasă poveste ştiinţifico-fantastică fără nici un fel de rădăcini ştiinţifice reale însă.
În concluzie, adevărul este că teoria conspiraţiei privind Planeta X este total greşită, iar teoria privind cometa ce va lovi Pământul în 2012 este la fel de greşită. Şansele ca o planetă să intre în Sistemul nostru Solar în 2012, sau să interacţioneze cu acesta, sunt aceleaşi ca şi şansele unui impact al Pământului cu o cometă, adică nici una. Utilizarea ştiinţei moderne de către susţinătorii teoriei conspiraţiei în scopul de a-şi susţine teoriile într-un mod nu tocmai logic şi corect, este un lucru iresponsabil şi poate chiar destructiv. Sursa : Stiintaazi.ro