RSS Feed
Twitter
Trecerea la ora de vară şi consecinţele sale negative: ne îmbolnăveşte şi ne costă miliarde de euro
Trecerea la ora de vară nu este pe atât de benefică organismului şi nici mediului înconjurător pe cât susţin adepţii ei. Deşi scopul trecererii la ora de vară ar fi de a ne folosi cât mai mult de lumina naturală a Soarelui, un grup de oameni de ştiinţă din şase ţări susţine că schimbarea orei ne face mai puţin sănătoşi şi generează economiilor lumii pagube de miliarde de euro.
Trecerea la ora de vară 2015: s-a schimbat ora şi în România
Trecerea la ora de vară are loc, de fiecare dată, în ultimul weekend al lunii martie, când ora 3:00 devine 4:00, pentru a ne folosi mai mult de lumina Soarelui. În noaptea de sâmbătă spre duminică, şi România a trecut oficial la ora de vară 2015, ceasurile fiind date cu o oră înainte. Scopul schimbării orei ar fi cel de a ne putea bucura mai mult de lumina naturală a Soarelui. Deşi schimbarea orei a fost implementată în 70 de ţări de pe Glob, nu toţi sunt de acord cu presupusele beneficii ale acestui proces.
Trecerea la ora de vară: efecte adverse
Academicienii s-au contrazis în Parlamentul European cu privire la trecerea către ora de vară. Într-o broşură pe care au publicat-o special pentru întâlnirea pe această temă care a avut loc în Parlamentul European, cercetătorii afirmă că trecerea la ora de vară creează o diferenţă între momentul în care ar trebui să ne trezim în mod natural şi momentul în care ne trezim din obligaţie.
Această discrepanţă măreşte considerabil şansele ca oamenii să sufere de diabet sau obezitate, metabolismul fiind dat peste cap. De asemenea, şansele unui atac de cord sunt şi ele mai ridicat în zilele imediat următoare trecerii la ora de vară. Oamenii de ştiinţă proveniţi de la universităţi din Germania, Franţa, Marea Britanie, Olanda, Cehia şi Ungaria au estimat că această schimbare de ora costă Uniunea Europeană 131 de miliarde euro în fiecare an, cheltuielile fiind traduse în costuri medicale.
Ora de vară şi efectele ei neplăcute: ce trebuie să facem ca să depăşim cu bine această perioadă Oricât de subtilă ar putea să pară trecerea la ora de vără, doar 60 de minute de somn pierdute în ultima duminică a lunii martie, aceasta are mai multe efecte negative asupra organismului uman. Risc crescut de infarct, accidente de circulaţie, dureri de cap şi nervozitate. Aceste sunt doar câteva dintre efectele nedorite ale trecerii la ora de vară. Iată ce putem face pentru a reuşi să păşim cu bine peste schimbarea ce ne dă peste cap starea de sănătate şi comfortul psihic.
„Ceasurile noastre biologice se reglează folosindu-se de lumină şi întuneric, nu de alarmele pe care ni le programăm. Astfel, corpurile noastre nu răspund trecerii la ora de vară şi nu facem decât să mergem la locul de de muncă mai devreme cu o oră decât corpul nostru este pregătit să o facă.”
Profesorul Till Roenneberg de la Universitatea Ludwig Maximillian din Munchen a declarat publicaţiei Huffington Post că, din punctul său de vedere, costurile acestei schimbări se ridică la o valoare mai mare decât estimarea de 131 de miliarde de euro. Asta pentru că nu s-au luat în considerare absolut toate bolile care pot surveni din aceasta cauză.
„Ştim că din cauza diferenţei de o oră apar problemele metabolice. Oamenii se îngraşă fiindcă metabolismul este supus unor modificări. Astfel, poţi dezvolta uşor un diabet de tip doi. Ai un ceas interior care este reglat în funcţie de nevoile corpului tău. Când mănânci ţinând cont de ora de vară şi nu de acest ceas, corpul nu este pregătit să realizeze eficient acest proces, aşa că îşi spune: „În regulă, am nişte mâncare aici, dar nu prea pot să fac nimic cu ea acum aşa că o s-o depozitez”.
Trecerea la ora de vară: o înşelăciune
Roenneberg a descris trecerea la ora de vară ca fiind o „înşelăciune” care „pretinde că modifică timpul, dar tot ce face este să trimită oamenii la muncă mai devreme cu o oră. Imaginaţi-vă că guvernul ar decide brusc ca toata lumea să meargă la muncă mai repede cu 60 de minute. O astfel de propunere legislativă n-ar avea nici o şasnă.
Ni se dictează să mergem mai devreme cu o oră la locurile noastre de muncă, dar ca să nu ni se pară o corvoadă, se modifică ora ceasului.”. Cercetătorul din Munchen a mai adăugat că „dacă eşti tipul de om matinal, îţi convine ora de vară fiindcă te trezeşti în mod natural mai devreme şi ţi se pare că ajungi mai repede acasă, dar, într-un sistem mai flexibil, ai putea face oricum asta.”. Roenneberg a ţinut să specifice că „ce este cu adevărat devastator, sunt consecinţele pe care această trecere le are asupra sănătăţii a milioane de oameni.”
Profesorul Till Roenneberg a afirmat că priveşte cu scepticism o eventuală renunţare la ora de vară. „Dacă realizaţi un sondaj, rezultatele vor arăta un echilibru, dar trendul crescător este de partea celor care ar dori renunţarea la ora de vară. Nici politicienii nu se înghesuie să schimbe această reglementare.
Parlamentarii europeni consideră că nu este de competenţa lor să schimbe regula privind trecerea la ora de vară, ci ţine de legea fiecărui stat în parte. Pe de altă parte, statele susţin că Parlamentul European este cel care poate face ceva în privinţa acestei probleme, iar instituţia europeană se apără din nou susţinând că nu ea trebuie să oprească această practică din moment ce nu ea a pornit-o”, a afirmat profesorul Roenneberg cu privire la trecerea la ora de vară.
Sursa: adev.ro
Sursa: adev.ro
O problemă pe care agenda prezidenţială n-o va putea ocoli este legată de procesul nerecunoscut public al “reconfigurării” orbitei economice a Ardealului. în spaţiile fără graniţe economice – precum este şi UE – regiunile orbitează economic în mod obiectiv în jurul polilor de putere economică existenţi sau în dezvoltare, indiferent de graniţele politice. Pentru Ardeal, Bucureştiul este cel mai slab pol de putere economică din zonă.
