Ahmadinejad: Holocaustul este “o mare minciună” folosită pentru justificarea creării Israelului


Presedintele Iranului, Mahmud Ahmadinejad, a stârnit din nou controverse internaţionale şi furie în Israel, după ce a catalogat holocaustul drept “o mare minciună”, folosită pentru justificarea creării Israelului. Declaraţiile au fost făcute în cadrul manifestărilor anuale împotriva statului evreu şi de solidaritate cu palestinienii, reunite sub denumirea de Ziua Quds, la care au participat milioane de oameni pe întreg cuprinsul ţării. Aceste demonstraţii, sponsorizate de stat, se ţin în Iran, dar şi în alte ţări islamice, încă din 1979, în ultima vineri din luna sfântă musulmană a Ramadanului.
“Regimul sionist se bazează pe numeroase înşelătorii şi minciuni, una dintre cele mai mari fiind holocaustul”, a declarat vineri Ahmadinejad într-o conferinţă desfăşurată la Universitatea din Teheran, infromează publicaţia Haaretz.
“Astăzi, regimul sionist este un pretext pentru păstrarea hegemoniei puterilor occidentale asupra sorţii naţiunilor din regiune şi pentru împiedicarea progresului şi bunăstării statelor limitrofe. Din moment ce o ţară din regiune doreşte să progreseze ştiinţific, este imediat acuzată că ameninţă securitatea Israelului”, a mai spus preşedintele, făcând aluzie la programul civil iranian de dezvoltare a energiei nucleare.
Ahmadinejad nu este la prima declaraţie radicală la adresa statului evreu, preşedintele iranian susţinând în 2005 că Israelul ar trebui şters de pe harta Orientului Mijlociu şi “transferat” în Europa sau America de Nord.
Deasemenea, nici negarea holocaustului, fapt incriminat ca delict de opinie şi aflat sub incidenţa legii penale în multe ţări democratice europene, nu este străină liderului de la Teheran. Acesta a patronat o conferinţă cu participare internaţională pe această temă, desfăşurată în Iran, în 2006.  Sursa : basarabia91.net

"Mi-au implantat un cip GPS in mana dreapta"


Un american din Nebraska a dat in judecata un spital din Dallas dupa ce, sustine el, medicii i-au pus fara voia sa, un dispozitiv in piele. Iata plangerea barbatului.
Omul, pe numele sau Michael Woolman, a depus o plangere impotriva Baylor Medical Center, in care povesteste ce i sa- intamplat.
"Eram la reanimare dupa operatie si simteam nevoia sa ma duc la baie. O asistenta m-a ajutat sa ajung pana acolo si in momentul in care am terminat mi-am dat seama ca hainele imi picau de pe mine si desi incercam sa le tin, nu puteam. Am observat atunci ca la axila mainii drepte eram plin de sange. La momentul respectiv nu m-am panicat, de vreme ce tocmai iesisem din operatie m-am gandit ca e normal. Am aflat abia apoi ca de fapt se experimenteaza o noua metoda de a depista oamenii si de a-i urmari, prin implantarea unui cip GPS in corp, evident ca totul este ilegal", scrie acesta in plangere, potrivit DallasObserver.com  /  stirileprotv.ro

Începe furtuna financiară perfectă prezisă de Roubini


Căderi de burse, retrogradarea SUA, panică în Europa: lumea se apropie de scenariul prevestit de laureatul Premiului Nobel pentru Economie. China a cerut Statelor Unite să îşi rezolve „dependenţa“ de împrumuturi, „să se întindă cât îi e plapuma“ şi să garanteze siguranţa investiţiilor chineze.
Toate semnele par să-i dea dreptate americanului de origine turcă Nouriel Roubini, laureatul Nobel care a prezis criza globală şi care spunea, recent, că în 2013 economia globală se va confrunta cu o „furtună financiară perfectă".  După ce SUA au evitat la distanţă de câteva ore intrarea în incapacitatea de plată, şi bursele lumii au căzut, vineri, cu aproape 5%, o nouă lovitură a fost dată economiei americane. Pentru prima dată în istorie, ratingul Americii a fost scăzut de agenţia Standard & Poor's (S&P)- de la triplul A (stabilitate perfectă) la AA plus cu perspectivă negativă.
Căderile bursiere de vineri au provocat dureri de cap în toată lumea  Foto: afpRatingul AAA înseamnă risc zero pentru pieţele financiare, respectiv certitudinea că oricine cumpără obligaţiuni SUA (deci, o parte a datoriei acestei ţări) poate fi sigur că-şi va primi banii înapoi. SUA au deţinut această „notă" continuu, din 1941 până în prezent. Ea a fost menţinută de toate cele trei mari agenţii de rating - S&P, Moody's şi Fitch, dintre care niciuna nu a reuşit să prevadă criza globală din 2008-2009.

Lipsa de încredere

În ciuda criticilor ce au venit dinspre Casa Albă, agenţia a anunţat că-şi menţine decizia şi că, din contră, ar putea urma noi descalificări. S&P are în primul rând o explicaţie politică: acuză cele două tabere - democrată şi republicană - că nu au reuşit să se înţeleagă pentru a rezolva pe termen lung problema datoriei uriaşe a SUA (de 14,3 trilioane - 14.500 de miliarde de dolari) şi că tăierile anunţate - de puţin peste 2.000 de miliarde de dolari - sunt insuficiente şi depind şi acestea de o viitoare înţelegere între cele două partide. Cu alte cuvinte, agenţia nu mai are încredere în clasa politică americană.
Reacţia administraţiei Obama a fost una destul de seacă, purtătorul de cuvânt al Trezoreriei anunţând că S&P se bazează pe o previziune eronată că datoria SUA ar urma să fie în 2021 de 93% din PIB, în condiţiile în care administraţia previzionează o datorie cu 2.000 de miliarde mai mică (de 85% din PIB) .

Decizia va influenţa economia şi pieţele financiare din SUA şi din întreaga lume. Băncile din SUA se vor împrumuta la dobânzi mai mari pe pieţele financiare (într-o primă etapă, cu până la 0,5% mai mari, ceea ce s-ar traduce în creşteri de peste 100 de miliarde de dolari), bursele ar putea avea pierderi mari. Şi, conform unor analişti economici citaţi de „Le Figaro", dolarul şi-ar putea pierde între 2 şi 5% din valoare.

Preşedintele Obama avertizase deja că o eventuală scădere a ratingului ar putea însemna taxe mai mari pentru toţi cetăţenii SUA. Statele care depind de dolar pot avea şi mai mult de suferit. Deşi celelalte două agenţii - Moody's şi Fitch au menţinut calificativul maxim - AAA, iar partenerii Americii - Japonia şi statele din Europa au anunţat că, din punctul lor de vedere, economia SUA este la fel de stabilă, pieţele din alte părţi ale lumii au reacţionat imediat. Prima bursă deschisă după decizia S&P - cea din Arabia Saudită - a căzut cu 5,46%, iar cea din Dubai - cu 5%. Analiştii se aşeaptă ca astăzi pieţele din Asia şi Europa să urmeze minimele Bursei arabe, scrie publicaţia „The Telegraph".

China cere socoteală

O reacţie extrem de dură a venit din partea Chinei. Nu din partea unor oficiali, ci de la „portavocile" administraţiei comuniste, agenţia Xinhua şi ziarul „People's Daily". „SUA sunt îndatorate pentru totdeauna", iar prima victimă a deciziei  S&P ar putea să nu fie chiar America, ci ţări asiatice care depind de exporturi şi de dolar precum China. SUA ar trebui să-şi rezolve dependenţa de datorii şi să asigure stabilitatea investiţiilor chineze (China deţine obligaţiuni SUA în valoare de peste 1.000 de miliarde de dolari), scrie presa chineză. 
"Previziunea mea este că vom avea o furtună financiară perfectă în 2013. Toată lumea îşi împinge problemele în viitor. Va veni şi nota de plată.''
Nouriel Roubini laureat Nobel pentru Economie
Cine rămâne în clubul select „AAA" şi ce riscă?
Mai mult decât o ameninţare pentru Statele Unite, "o descalificare a notei dată Americii adânceşte dificultăţile statelor dezvoltate, deschizând calea pentru retrogradarea altor ţări", precum Franţa şi Marea Britanie, spune  Jean. Baptiste Pethe, analist la BNP Paribas. În prezent, rămân extrem de puţine ţări cu ratingul perfect (AAA): Franţa, Marea Britanie, Germania, Suedia, Norvegia, Belgia, Austria, Finlanda, Luxemburg, Canada. Unele dintre ele, precum Marea Britanie şi Belgia au probleme la fel de mari cu datoria publică. Alţii sunt de părere că SUA rămân mai sigure decât alte economii care-şi păstrează, pentru moment, ratingul AAA. De pildă, în Marea Britanie, costurile împrumuturilor pe 10 ani sunt mai mari decât în SUA, ceea ce înseamnă că investitorii încă preferă să cumpere obligaţiuni americane.
Panica obligă Europa să taie din bugete
După o săptămână extrem de agitată pe piaţa financiară din cauza crizei datoriilor de stat în Europa şi a retrogradării ratingului SUA, liderii europeni încearcă să-şi coordoneze mişcările pentru a evita un nou declin bursier. Statele G7, grupul celor şapte mari economii ale lumii (SUA, Germania, Japonia, Franţa, Canada, Italia şi Marea Britanie) au programată în dimineaţa aceasta, înainte de deschiderea burselor, o conferinţă telefonică de urgenţă, pe tema crizei datoriilor de stat care ameninţă lumea cu o nouă recesiune. 
Toţi ochii pe Italia
După ce agenţiile de rating au retrogradat economia Portugaliei, a Greciei şi pe cea a Irlandei la categoria „junk", temerile europenilor sunt legate acum de îndatorarea Spaniei şi a Italiei. Preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), Jean-Claude Trichet, i-a convocat ieri pe guvernatorii băncilor centrale din zona euro ca să decidă dacă vor ajuta Guvernul de la Roma, prin cumpărarea, începând de azi, a obligaţiunilor de stat italiene. Mai multe state europene au cerut Guvernului de la Roma să ia măsuri mai dure de austeritate, înainte de a fi ajutat. Premierul italian Silvio Berlusconi a reacţionat imediat, anunţând că va devansa cu un an, până în 2013, măsurile de echilibrare a bugetului de stat şi promiţând că va introduce în Constituţie reglementări pentru deficitul bugetar. El a asigurat că va reforma sistemul social şi piaţa muncii. 
Statul italian are datorii de 1,8 miliarde de euro, iar Berlinul este sceptic că programul de asistenţă europeană este capabil să salveze Roma, relatează „Der Spiegel". La rândul ei, Franţa, care are o datorie mare ea însăşi, a anunţat că va face anumite reduceri bugetare, în septembrie. Ungaria, în schimb, nu a ales calea reducerilor, ci pe cea a acuzaţiilor: Guvernul Orban plănuieşte să dea în judecată guvernarea socialistă pentru mărirea deficitului de la 53 la 82% din PIB, între 2002 şi 2010.  Sursa : adevarul.ro

Statele Unite, o ţară clădită pe datorie: Washingtonul a cheltuit mereu mai mult decât a încasat

Statele Unite, o ţară clădită pe datorie: Washingtonul a cheltuit mereu mai mult decât a încasat
SUA împrumută 42 de cenţi pentru fiecare dolar cheltuit de guvern Excedent bugetar în doar patru ani din 40 Creşterea economică, elementul care poate duce la reducerea datoriei, este anemică. 

Politicienii americani duc o luptă contra cronometru pentru a ma­jora plafonul de îndatorare a guvernului şi pentru a evita în ultima clipă un default al celei mai mari economii a lumii. Dar o privire aruncată înapoi în istorie arată că datoriile şi deficitele, care au adus ţara în situaţia de acum, au însoţit Statele Unite încă de la crearea lor.
Singura dată în istorie când Statele Unite au avut datorie zero a fost în 1835 datorită devotamentului “maniacal” pentru reducerea aparatului de stat din partea unui preşedinte, Andrew Jackson (1829-1835), care a forţat relocarea a zeci de mii de indieni nativi şi a introdus tarife comerciale atât de mari încât a adus uniunea în pragul destrămării, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. Când Jackson a devenit preşedinte, SUA aveau datorii de 58,4 milioane de dolari. Şase ani mai târziu, SUA aveau datorie zero şi pe deasupra 440.000 de dolari în conturi.
“Pentru Jackson datoria era periculoasă, pentru că datoria punea puterea în mâinile cre­ditorilor, iar dacă puterea aparţinea credito­rilor, atunci nu mai era a poporului, acolo unde el credea că îi este locul”, potrivit biografiei lui Andrew Jackson, “American Lion”, scrisă de Jon Meacham.
De atunci, datoriile au crescut constant, ajungând să depăşească 90% din Produsul Intern Brut anul trecut. În prezent, datoria sau, mai precis, creşterea plafonului de îndatorare a guvernului este folosită de politicienii SUA ca mijloc de constrângere pentru a obţine unii de la alţii concesii privind măsurile care trebuie luate pentru reducerea deficitului bugetar.
Această dispută a adus SUA în pragul unei crize artificiale a datoriilor, deoarece dacă până pe 2 august, după cum avertizează Casa Albă, sau după 15 august, aşa cum spun unii analişti, plafonul nu este ridicat, ţara riscă să intre în incapacitate de plată a datoriilor. Limita de îndatorare, în prezent de 14.300 miliarde de dolari, a fost atinsă în luna mai.
Dacă politicienii reuşesc în cele din urmă să majoreze plafonul, măsură la care au recurs de mai multe ori aproape toate administraţiile anterioare, SUA s-ar putea confrunta cu probleme legate de creşterea datoriei. Dacă majorarea limitei întârzie, problemele nu vor întârzia să apară, aşa cum deja au ameninţat analiştii şi agenţiile de rating.
O ia SUA pe urmele Greciei?
În Europa, state care fac parte din zona euro, una dintre cele mai mari puteri econo­mice ale lumii, au pierdut controlul datoriilor şi au intrat în criză financiară, fiind salvate de la faliment cu fonduri externe şi măsuri dure de austeritate. Se vor afla SUA în aceeaşi situaţie, adică vor ajunge la punctul în care nu vor mai putea absorbi datoriile? Nimeni nu poate ştii, deoarece SUA este totuşi cea mai mare economie a lumii, cu o influenţă comercială, economică, financiară şi militară enormă.
Pe de altă parte, SUA riscă să-şi piardă poziţia de lider al economiilor lumii până în 2016, în faţa Chinei, potrivit estimărilor Fon­dului Monetar Internaţional. Cea mai recentă criză financiară a demostrat că nici cele mai mari forţe economice nu sunt imune la probleme care se propagă rapid datorită globalizării sistemelor financiare.
Excedentul bugetar, o raritate
Guvernele americani şi-au făcut un obicei din a cheltui mai mult decât încasează, după cum o arată statisticile. În ultimele patru decenii, SUA au avut excedent bugetar în doar patru ani, din 1998 până în 2001. Cum poate supravieţui financiar un stat în astfel de condiţii? Simplu: împrumutându-se.
Potrivit lui Paul Ryan, preşedintele co­misiei pentru buget a Camerei Reprezen­tanţilor, în prezent SUA împrumută 42 de cenţi pentru fiecare dolar cheltuit de guvern, iar aproape jumătate din această sumă vine de la creditori precum China.
Singurul mod prin care statul poate păstra sub control datoriile care cresc este prin creş­tere economică. Ori, potrivit celor mai re­cente evaluări ale guvernului, avansul econo­mic este mult mai slab decât s-a anticipat. Econo­mia a crescut, în ritm anualizat, cu 1,3% în T2, după un avans de 0,4% în primele trei luni ale anului. În ritm trimestrial, eco­nomia a crescut cu 0,1% în ianuarie-martie şi cu 0,3% în cele trei luni care au urmat. Plafonul de îndatorare, care este stabilit de Congres, a fost introdus în 1917.
Cheltuielile SUA în luna august
  • Pentru 3 august sunt programate cheltuieli de 32 de miliarde de dolari, din care 23 de miliarde de dolari pentru asigurări sociale.
  • Pe 15 august Trezoreria trebuie să achite 41 de miliarde de dolari, din care 29 miliarde de dolari pentru dobânzi.
  • În toată luna august SUA trebuie să rostogolească obligaţiuni de 476,5 miliarde de dolari.
  • În total, pentru august statul are programate cheltuieli de 363 de miliarde de dolari, la venituri de 203 miliarde de dolari.
    Sursa :zf.ro