27 septembrie 2011: Obama se va retrage intr-un buncăr antiatomic din Denver…


Nu se ştie de ce pe 27 septembrie 2011 s-a statuat un nivel de alertă maximă şi ce caută în acea zi preşedintele Obama la Denver în buncărul de maximă siguranţă, dar totul nu poate fi doar o simplă coincidenţă.
Ce se va întâmpla pe 27 septembrie 2011? De ce se ascunde Obama în buncărul de sub aeroportul internaţional Denver?
inchide
Un raport  pregătit de generalul Alexei Maslov, reprezentant militar la misiunea permanentă a Rusiei de la NATO, statuează faptul că el a fost informat de către americani de către planul lor de a menţine un nivel de alertă maximă (DEFCON 1 ) pe data de 27 septembrie 2011, iar în acea dată preşedintele american Obama se va afla într-unul din cele mai securizate buncăre din lume, situat sub aeroportul internaţional Denver.
În cadrul acordului SALT I privind controlul armelor nucleare (acord semnat între SUA şi Rusia), ambele părţi sunt obligate s-o anunţe pe cealaltă în cazul stărilor de alertă maximă, dar fără a preciza şi motivul. Generalul Maslov mai scrie în raportul său că îngrijorarea sa este amplificată şi de faptul că în luna august 2011 au avut loc două atacuri nucleare subterane în două sucursale CIA, din cadrul complexului de tuneluri militare ce leagă Washington-ul de Denver.
Interesant e faptul că, la scurt timp după atacurile teroriste de  pe 11 septembrie 2001, regimul Bush a hotărât să militarizeze complet CIA, la conducerea agenţiei de spionaj aflându-se până în 2009, generalul forţelor aeriene, Micheal Hayden, apoi CIA fiind condusă de fostul ofiţer de spionaj al Armateri americane, Leon Panetta. În august 2011, preşedintele Obama l-a pus în fruntea CIA-ului pe generalul Armatei Americane, David Petraeus, la o săptămână după atacurile nucleare menţionate în paragraful de mai sus.
Punerea de comandanţi militari la conducerea CIA-ului se datorează complicităţii agenţiei centrale americane de spionaj în atacurile teroriste de pe 9/11. CIA s-a folosit de reţeaua teroristă Al Qaeda, condusă de Osama bin Laden (cunoscut sub numele de cod Tim Osman) pentru a organiza atentatele de pe 11 septembrie.
Finanţarea atacurilor a fost realizată de către familia regală saudită, cu participarea directă a serviciilor secrete pakistaneze, ISI.
Important de reţinut e faptul că serviciile secrete ruseşti au ştiut de mult timp de operaţiunea CIA-ISI “Tim Osman”, căci Viktor Bout, marele traficant rus de arme, era agent secret FSB (noul KGB rusesc), el livrându-i lui Marvin Bush, fratele mai tânăr al lui George Bush şi lui Wirt Walker III Bush (vărul lui George Bush) 15 tone de explozibil rusesc PVV-5A, ce a fost folosit la dărâmarea turnurilor gemene de la World Trade Center.
Marvin Bush şi Wirt Walker III Bush erau în 2001 directorii companiei de securitate Stratesec (Securacom), ei având un contract de 8,3 milioane de dolari pentru asigurarea securităţii complexului World Trade Center. Coincidenţă sau nu, în weekendul dinaintea atacurilor de pe 11 septembrie, complexul a fost închis pentru “modernizarea sistemului său de securitate”. Cel mai probabil că în acel weekend au fost plasaţi explozibilii aduşi de traficantul rus de arme, aceşti explozibili ducând la prăbuşirea World Trade Center şi nu ciocnirea celor două avioane în complexul de afaceri.
Principalul finanţator al atacurilor teroriste de pe 9/11 a fost identificat de către Viktor Bout ca fiind Abdulaziz ak-Hijji şi soţia sa Anoud (nepoata regelui saudit Abdullah), cei doi locuind în Sarasota (Florida), dar, cu câteva zile înainte de atacurile de pe 11 septembrie şi-a părăsit brusc toate proprietăţile din America şi s-a reîntors în Arabia Saudită.
Am făcut această mică istorie a adevăratelor evenimente teroriste de acum 10 ani, pentru a reliefa faptul că SUA se află în pragul pericolului unor atentate teroriste ca acum 10 ani şi asta în special ca urmare a faptului că în perioada următoare Naţiunile Unite, la New York, urmează să dea votul pentru declararea statului palestinian. De menţionat faptul că asupra Statelor Unite s-au făcut presiuni şi ameninţări atât din partea Israelului cât şi a Arabiei Saudite. Israelul, care se opune cu vehemenţă declararării independenţei Palestinei, deţine foarte multă influenţă în structurile guvernamentale din SUA. Pe de altă parte, foarte recent, fostul ambasador al Arabiei Saudite în SUA, prinţul Turki al-Faisal a spus că dacă SUA nu va vota pentru crearea statului palestinian, Arabia Saudită (un susţinător al Palestinei) nu va mai coopera cu Statele Unite cum a făcut-o în trecut şi că ar exista astfel şanse pentru declanşarea unui alt război în regiune.
Nu se ştie de ce pe 27 septembrie 2011 s-a statuat un nivel de alertă maximă şi ce caută în acea zi preşedintele Obama la Denver în buncărul de maximă siguranţă, dar totul nu poate fi doar o simplă coincidenţă. Pe de altă parte, se ştie că încă din 2005, CIA şi-a transferat sediul său la Denver, în buncărul de sub aeroportul internaţional din Denver.
Şi iată încă o coincidenţă: pe 23 septembrie 2011 (deci cu 4 zile înainte) la Denver are loc un exerciţiu anti-terorism la care vor participa 81 de agenţii guvernamentale! Iată linkul oficial al exerciţiului:

Traian Băsescu:”Şansa noastră sunt Statele Unite ale Europei”

basescu 

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat joi că şansa pentru ca Europa să garanteze prosperitate cetăţenilor o reprezintă crearea Statelor Unite al Europei, responsabilitate care trebuie să fie a politicienilor generaţiei prezente.
“Astăzi, în această criză, avem şi soluţia viitorului. Ceea ce înseamnă o şansă pentru Europa de a garanta prosperitatea cetăţenilor ei se numeşte mai multă integrare. Iar eu mi-aş permite să spun: şansa noastră sunt ‘Statele Unite ale Europei”. “Statele Unite ale Europei’ care să respecte valorile noastre, care să ţină cont de specificul cultural al fiecărei ţări, care să protejeze orice minoritate, dar care, în acelaşi timp, să aibă forţă să ne proiecteze acolo unde pot spera să fie cei 500 de milioane de europeni, adică la pupitrul de comandă al procesului de globalizare, şi nu în remorca procesului de globalizare”, a declarat Băsescu la reuniunea grupului lărgit al Partidului Popular European, care se desfăşoară la Palatul Parlamentului.
El a subliniat că realizarea “Statelor Unite ale Europei” este o datorie a politicienilor prezentului, iar o întârziere a acestui proces nu ar fi benefică.
“Este (crearea SUE – n.r.) responsabilitatea noastră, a politicienilor din această generaţie. Din păcate, întârzierea nu va folosi nimănui. Trebuie să avem curaj să o facem acum şi să începem să vorbim despre Statele Unite ale Europei, dar nu numai să vorbim, trebuie să le proiectăm şi să avem forţa politică, fiecare la noi acasă, şi să ne convingem cetăţenii că aceasta este soluţia”, a spus şeful statului. Sursa : capital.ro

Traian Băsescu a transmis SUA că ia în calcul UN CONFLICT MILITAR ROMÂNIA-RUSIA în Transnistria





Într-o întâlnire cu senatorul american Richard Lugar, la Bucureşti, pe 27 august 2008, preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat "cât se poate de serios" temerile că România ar putea fi atrasă într-un conflict militar cu Rusia în Transnistria, potrivit unei telegrame Wikileaks, transmite Mediafax.
"Totuşi cel mai uimitor lucru a fost locul central din gândirea lui Băsescu, pe care îl ocupă conflictul din Moldova/Transnistria şi securitatea de la Marea Neagră în general, în lumina evenimentelor din Georgia. Băsescu este în mod clar îngrijorat că ruşii pot declanşa o provocare similară în Moldova, ceea ce va necesita practic un răspuns militar al României, cu implicaţii extinse pentru UE şi NATO".
Potrivit telegramei, într-o întâlnire cu senatorul american Richard Lugar, care a avut loc la Bucureşti pe 27 august 2008, preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat cât se poate de serios temerile că România ar putea fi atrasă într-un conflict militar cu Rusia, în Transnistria, după un scenariu similar cu cel petrecut în cazul Georgiei, la începutul lunii august 2008, conform unei telegrame a Ambasadei SUA de la Bucureşti, intrată în posesia Wikileaks şi făcută publică pe 1septembrie.
"Dacă Rusia ar fi lansat provocarea în Transnistria, Traian Băsescu spunea că România ar fi fost pusă în faţa unor «opţiuni foarte dure». În comentariul său personal, ambasadorul SUA de la acea vreme, Nicholas Taubman, afirmă că Traian Băsescu «este în mod clar îngrijorat» de această posibilitate şi că o astfel de provocare din partea Rusiei «ar necesita practic un răspuns militar al României»".
Pe de altă parte, Băsescu se declara "şocat" de "imensa lipsă de maturitate" de care au dat dovadă "aventurierii" din guvernul Georgiei, când au răspuns provocărilor Rusiei. Cunoscut sub numele de "Războiul de 5 zile", invadarea Georgiei de către Rusia a avut loc pe 8 august 2008, sub pretextul că militarii georgieni au atacat etnici ruşi din Osetia de Sud.
Ambasadorul Nicholas Taubman remarcă, de asemenea, că preşedintele Traian Băsescu şi-a exprimat îngrijorări "aproape de paranoia" cu privire la ameninţarea flotei ruseşti găzduite de Ucraina la Sevastopol, în Marea Neagră.
"Totuşi cel mai uimitor lucru a fost locul central din gândirea lui Băsescu, pe care îl ocupă conflictul din Moldova/Transnistria şi securitatea de la Marea Neagră în general, în lumina evenimentelor din Georgia. Băsescu este în mod clar îngrijorat că ruşii pot declanşa o provocare similară în Moldova, ceea ce va necesita practic un răspuns militar al României, cu implicaţii extinse pentru UE şi NATO", scria ambasadorul Nicholas Taubman, în concluzia relatării despre întâlnirea preşedintelui român cu senatorul Richard Lugar, potrivit gândul.
"Băsescu a fost în mod deschis temător faţă de implicaţiile conflictului din Georgia pentru Moldova/Transnistria. El a afirmat că, în timp ce România respectă independenţa Moldovei, cetăţenii acestei ţări sunt '4,5 milioane de români' care sunt 'parte a naţiunii noastre'. Băsescu a reamintit că, în timpul conflictului din 1991-1992 din Moldova, România a trimis multe provizii şi muniţie părţii moldovene, dar s-a întrebat cu glas tare care ar trebui să fie răspunsul adecvat al României de acum, când este membră NATO, ca reacţie la orice provocare a Rusiei acolo", scria ambasadorul SUA.
Pentru a fi sigur că senatorul american înţelege importanţa pe care Moldova o are pentru România, Traian Băsescu i-a spus că moldovenii sunt "cel puţin la fel de importanţi pentru români ca Iranul", remarcă pe care ambasadorul nu a apreciat-o, calificând-o drept "o aluzie nu prea subtilă la priorităţile politicii americane".
Băsescu era conştient că trebuie să aibă grijă să nu atragă alianţa Nord-Atlantică într-un conflict, însă spunea că va fi "sub o presiune intensă de a răspunde" provocării. Preşedintele i-a spus senatorului american că a discutat "cel puţin de cinci ori" cu Vladimir Putin problema Transnistriei, fără să obţină vreun rezultat.
"Băsescu a spus că resurgenţa Rusiei creează un nou imperativ strategic pentru NATO şi UE la Marea Neagră. El a exprimat o stare aproape de paranoia faţă de disputa dintre Rusia şi Ucraina, privind Flota Mării Negre de la Sevastopol şi ameninţarea Flotei asupra coastei României", a notat ambasadorul Taubman.
Discuţia lui Traian Băsescu cu reprezentanţii americani a avut loc după turneul pe care şeful statului român l-a făcut, în 2008, în cinci state din regiunea Mării Negre: Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan şi Turcia. Vizita şefului statului român survenea atunci la două săptămâni după declanşarea conflictului ruso-georgian din Caucaz. La scurt timp de la întoarcerea lui Traian Băsescu la Bucureşti, dar fără legătură cu acest turneu, Kremlinul a recunoscut independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud.Sursa : romanialibera.ro

Un alt stat european se vinde chinezilor

Sursa: zimbio.com

După ce Ungaria şi Spania au apelat la ajutorul Chinei acum a venit rândul italienilor. Guvernul condus de Silvio Berlusconi negociază cu China un acord prin care cei din urmă să "cumpere" o parte din datoria Italiei.
Reprezentanţii celui mai mare fond de investiţii din China – CIC au avut în ultima lună mai multe discuţii cu oficialii din pensinsulă, informează Financial Times. 

Conform sursei citate,  Lou Jiwei, preşedintele China Investment Corporation, s-a întâlnit, săptămâna trecută, cu ministrul italian de finanţe, Giulio Tremonti şi alţi oficiali din Roma. Vizita a avut loc după ce mai mulţi oficiali italieni au fost în Beijing cu o săptămână înainte pentru a purta negiocieri. Sursa citată menţioneză că şi în luna august au avut loc mai multe runde de discuţii între cele două părţi.
Italia este una dintre ţările din zona euro care se confruntă cu criza datoriilor. În prezent datoria publică a Italiei a ajuns la 120% din PIB şi reprezintă circa un sfert din totalul datoriei suverane din zona euro. 

Conform datelor Fondului Monetar Internaţional, Italia are nevoie de fonduri de cel puţin 20% din PIB-ul progonozat pentru 2012, în vederea refinanţării datoriei naţionale. Sursa : Capital.ro