Trecerea la ora de vară şi consecinţele sale negative: ne îmbolnăveşte şi ne costă miliarde de euro

Trecerea la ora de vară şi consecinţele sale negative: ne îmbolnăveşte şi ne costă miliarde de euro
Trecerea la ora de vară nu este pe atât de benefică organismului şi nici mediului înconjurător pe cât susţin adepţii ei. Deşi scopul trecererii la ora de vară ar fi de a ne folosi cât mai mult de lumina naturală a Soarelui, un grup de oameni de ştiinţă din şase ţări susţine că schimbarea orei ne face mai puţin sănătoşi şi generează economiilor lumii pagube de miliarde de euro.
Trecerea la ora de vară 2015: s-a schimbat ora şi în România
Trecerea la ora de vară are loc, de fiecare dată, în ultimul weekend al lunii martie, când ora 3:00 devine 4:00, pentru a ne folosi mai mult de lumina Soarelui. În noaptea de sâmbătă spre duminică, şi România a trecut oficial la ora de vară 2015, ceasurile fiind date cu o oră înainte. Scopul schimbării orei ar fi cel de a ne putea bucura mai mult de lumina naturală a Soarelui. Deşi schimbarea orei a fost implementată în 70 de ţări de pe Glob, nu toţi sunt de acord cu presupusele beneficii ale acestui proces.
Trecerea la ora de vară: efecte adverse
Academicienii s-au contrazis în Parlamentul European cu privire la trecerea către ora de vară. Într-o broşură pe care au publicat-o special pentru întâlnirea pe această temă care a avut loc în Parlamentul European, cercetătorii afirmă că trecerea la ora de vară creează o diferenţă între momentul în care ar trebui să ne trezim în mod natural şi momentul în care ne trezim din obligaţie.
Această discrepanţă măreşte considerabil şansele ca oamenii să sufere de diabet sau obezitate, metabolismul fiind dat peste cap. De asemenea, şansele unui atac de cord sunt şi ele mai ridicat în zilele imediat următoare trecerii la ora de vară.   Oamenii de ştiinţă proveniţi de la universităţi din Germania, Franţa, Marea Britanie, Olanda, Cehia şi Ungaria au estimat că această schimbare de ora costă Uniunea Europeană 131 de miliarde euro în fiecare an, cheltuielile fiind traduse în costuri medicale.
Ora de vară şi efectele ei neplăcute: ce trebuie să facem ca să depăşim cu bine această perioadă Oricât de subtilă ar putea să pară trecerea la ora de vără, doar 60 de minute de somn pierdute în ultima duminică a lunii martie, aceasta are mai multe efecte negative asupra organismului uman. Risc crescut de infarct, accidente de circulaţie, dureri de cap şi nervozitate. Aceste sunt doar câteva dintre efectele nedorite ale trecerii la ora de vară. Iată ce putem face pentru a reuşi să păşim cu bine peste schimbarea ce ne dă peste cap starea de sănătate şi comfortul psihic.
„Ceasurile noastre biologice se reglează folosindu-se de lumină şi întuneric, nu de alarmele pe care ni le programăm. Astfel, corpurile noastre nu răspund trecerii la ora de vară şi nu facem decât să mergem la locul de de muncă mai devreme cu o oră decât corpul nostru este pregătit să o facă.”
Profesorul Till Roenneberg de la Universitatea Ludwig Maximillian din Munchen a declarat publicaţiei Huffington Post că, din punctul său de vedere, costurile acestei schimbări se ridică la o valoare mai mare decât estimarea de 131 de miliarde de euro. Asta pentru că nu s-au luat în considerare absolut toate bolile care pot surveni din aceasta cauză.
„Ştim că din cauza diferenţei de o oră apar problemele metabolice. Oamenii se îngraşă fiindcă metabolismul este supus unor modificări. Astfel, poţi dezvolta uşor un diabet de tip doi. Ai un ceas interior care este reglat în funcţie de nevoile corpului tău. Când mănânci ţinând cont de ora de vară şi nu de acest ceas, corpul nu este pregătit să realizeze eficient acest proces, aşa că îşi spune: „În regulă, am nişte mâncare aici, dar nu prea pot să fac nimic cu ea acum aşa că o s-o depozitez”.
Trecerea la ora de vară: o înşelăciune
Roenneberg a descris trecerea la ora de vară ca fiind o „înşelăciune” care „pretinde că modifică timpul, dar tot ce face este să trimită oamenii la muncă mai devreme cu o oră. Imaginaţi-vă că guvernul ar decide brusc ca toata lumea să meargă la muncă mai repede cu 60 de minute. O astfel de propunere legislativă n-ar avea nici o şasnă.
Ni se dictează să mergem mai devreme cu o oră la locurile noastre de muncă, dar ca să nu ni se pară o corvoadă, se modifică ora ceasului.”.   Cercetătorul din Munchen a mai adăugat că „dacă eşti tipul de om matinal, îţi convine ora de vară fiindcă te trezeşti în mod natural mai devreme şi ţi se pare că ajungi mai repede acasă, dar, într-un sistem mai flexibil, ai putea face oricum asta.”. Roenneberg a ţinut să specifice că „ce este cu adevărat devastator, sunt consecinţele pe care această trecere le are asupra sănătăţii a milioane de oameni.”
Profesorul Till Roenneberg a afirmat că priveşte cu scepticism o eventuală renunţare la ora de vară. „Dacă realizaţi un sondaj, rezultatele vor arăta un echilibru, dar trendul crescător este de partea celor care ar dori renunţarea la ora de vară. Nici politicienii nu se înghesuie să schimbe această reglementare.
Parlamentarii europeni consideră că nu este de competenţa lor să schimbe regula privind trecerea la ora de vară, ci ţine de legea fiecărui stat în parte. Pe de altă parte, statele susţin că Parlamentul European este cel care poate face ceva în privinţa acestei probleme, iar instituţia europeană se apără din nou susţinând că nu ea trebuie să oprească această practică din moment ce nu ea a pornit-o”, a afirmat profesorul Roenneberg cu privire la trecerea la ora de vară.
Sursa: adev.ro

Otrava din pâinea noastră cea de toate zilele: glutenul – „ucigaşul“ lent care ne răpune cu 55 de boli

Otrava din pâinea noastră cea de toate zilele: glutenul – „ucigaşul“ lent care ne răpune cu 55 de boli
Specialiştii spun că noi, românii, avem o tradiţie în ceea ce priveşte consumul de pâine.
Nutriţionistul arădean Elena Bodea este de părere că e atât de firesc să mănânci pâine, încât ideea că aceasta nu este sănătoasă poate stârni tot felul de reacţii, de la neîncredere la iritare maximă.
Elena Bodea precizează că pâinea este un aliment obţinut din făină, apă, drojdie, sare şi poartă denumirea cerealei din care provine făina şi a gradului de extracţie al acesteia: pâinea neagră, semialbă, intermediară, albă, graham etc.
„Calitatea şi tradiţionalitatea pâinii depinde şi de tehnologia de fabricaţie, multifazială cu maia sau moderna monofazială cu amelioratori de panificaţie.
Premixurile pentru ameliorarea calităţilor de panificatie conţin de regulă: faină, spre exemplu graham (pentru acest sortiment de pâine), gluten vital, sare, maia  uscata, enzime exogene (amilaze fungice, xilanaze), emulgatori. Legea permite (şi nu e ok) adaosul multor aditivi”, a declarat Elena Bodea.
Aceasta enumeră şi explică ce conţine fiecare aditiv. Oxidanţi, pentru modificarea elasticităţii glutenului: bromat de potasiu, iodat de potasiu, compuşi cu clor (dioxid de clor), peroxide de calciu, persulfat de amoniu; Reducători, pentru scăderea elasticităţii glutenului: cisteina, glutationul, sulfat de sodium( E- 514);
Emulgatori şi surfactant: esteri ai sorbitolului (E491,492,493,494,495), sucrogliceride (E-474 473), poliglicerinesteri(E-475,476), esteri ai propilenglicolului (E-477), esteri ai acidului lactic (E472b),esteri ai acidului tarctic (E-472 d) cu acizi graşi. Agenţi de îngroşare, gelifiere: guma guar (E-412), guma garruba (E-410), amidon şi amidonuri modificate (E-1404,1420,1440), gluten, protein din soia, carboximetilceluloza (E-466);
Acidifianţi: acid acetic  (E-260), acid lactic (E-270), acid fumaric (E-297), acid tarctric   (E-334); Enzime exogene amilaze (fungice,bacteriene) proteaze, lipoxigenaza, pentozanaze ,amiloglucozitaze;
Agenţi de înălbire: carbonat de calciu (E-170), lactate de calciu (E-327), peroxide de benzoil; Consrvanţi: acid propionic şi propionate (E-280,281,282,283), acid sorbic şi sorbanţi (E-200,201,202,203). „Într-adevăr, painea albă din făina de grâu este mai nocivă decât cea integrală sau decât cea de secară. Dar în final, şi cea mai «sănătoasă» pâine produce efecte extrem de neplăcute pentru organismul uman dacă este consumată în exces. Glutenul, o proteină din cereale, este responsabil pentru majoritatea efectelor negative.
The New England Journal of Medicine a publicat o listă cu 55 de boli care pot fi provocate de consumul de gluten. Printre acestea, merită menţionate: osteoporoza, boala de colon iritabil, boli inflamatorii intestinale, diverse tipuri de anemie, diverse tipuri de cancer, artrita reumatoidă, lupusul, scleroza multiplă, aproape toate celelalte boli autoimmune. Apoi, conform aceleiaşi surse, consumul de gluten este legat de boli neurologice, inclusiv anxietate, depresii severe, schizofrenie, demenţă, migrene, epilepsie şi neuropatie”, mai explică nutriţionistul arădean.
Alte efecte nocive ale consmului de pâine
Elena Bodea explică că mai sus sunt enumerate bolile: „în continuare sunt efectele nesănătoase ale glutenului care pot duce într-un final la boli: exces de greutate, oboseala şi somnolenta frecventă, depresii severe, gândire încetoşată, balonare, hipertensiune arterială, creşterea trigliceridelor”.
Sursa: adev.ro
Citeste si :

Ilie Serbanescu: “Bucureştiul va pierde Ardealul! N-a făcut nimic să-l păstreze. Nu-l va pierde în luptă, în faţa superiorităţii adversarului. îl va pierde în linişte, pe Facebook!”

descărcareO problemă pe care agenda prezidenţială n-o va putea ocoli este legată de procesul  nerecunoscut public al “reconfigurării” orbitei economice a Ardealului. în spaţiile fără graniţe economice – precum este şi UE – regiunile orbitează economic în mod obiectiv în jurul polilor de putere economică existenţi sau în dezvoltare, indiferent de graniţele politice. Pentru Ardeal, Bucureştiul este cel mai slab pol de putere economică din zonă.
Budapesta şi Viena sunt mult mai puternice şi mult mai aproape. În plus, de ani de zile, Bucureştiul parcă face tot ce este posibil pentru a se depărta de Ardeal, evitând pur şi simplu să construiască o arteră de comunicaţie modernă (autostradă, drum expres) care să treacă munţii fie spre Braşov, fie spre Sibiu. În tot acest timp, Ardealul s-a apropiat de Ungaria/Austria, autostrăzile venind dintr-acolo spre graniţele României şi din Ardeal înaintând spre Vest.
Bucureştiul este tot mai izolat. Investiţiile străine, atâtea câte sunt, se cantonează în Ardeal, nici n-au prea auzit de Moldova sau Oltenia. Iar investiţiile germane – pe a căror “invazie” se mizează în condiţiile venirii la putere a lui Iohannis – se opresc toate la arcul carpatic. Câteva zboruri săptămânal leagă Timişoara sau Clujul de Bucureşti, câteva zeci de zboruri săptămânal leagă aceste oraşe de Budapesta, Viena, Franktfurt. Si politicul urmează până la urmă economicul!
“Desprinderea” politică a Ardealului de Bucureşti este probabil o chestiune doar de timp! Sorocul poate cădea în timpul mandatului actualului  preşedinte. Pe fond n-are vreo importanţă că acest preşedinte este un etnic minoritar. Poate că tocmai acest lucru va fi un impediment în calea “desprinderii”, căci dl Iohannis va fi “apăsat” oricum de faptul că dacă aşa ceva se întâmplă cumva, s-ar întâmpla pe vremea unui etnic minoritar, deşi Ardealul l-a adus pe domnia sa, prin vot, în fruntea ţării şi nu ştim ce aşteaptă exact Ardealul de la domnia sa!
Poate aşteaptă chiar “desprinderea” de Bucureşti, întrucât teza principală a etnicilor români majoritari din Ardeal, şi nu a altcuiva, este că ei muncesc şi le toacă banii miticii de la Bucureşti! Dar, evident, o desprindere politică a Ardealului de Bucureşti depinde în esenţă de contextul internaţional şi de aranjamentele, de acum în negociere, dintre marile puteri.
După cum s-a dovedit, Bucureştiul este un simplu spectator. La orice! Detaşarea Ardealului nu va face excepţie! Bucureştiul şi-a cedat străinilor resursele naturale, industriile, banii, băncile, pădurile, pământurile. Care este deosebirea de va ceda şi niscai teritorii?! Cu numele evident, căci faptic controlul economic a fost cedat demult! Bucureştiul va pierde Ardealul! N-a făcut nimic să-l păstreze. Adevăratul păcat este însă că nu-l va pierde în luptă, în faţa superiorităţii adversarului. îl va pierde în linişte, pe Facebook!
Sursa: Jurnalul.ro
Vezi :