RSS Feed
Twitter
Nibiru, Nemesis, Planet X
O noua planeta in galaxie?
La inceputul anilor ’80, Thomas van Flandren si Richard Harrington, astronomi la Observatorul Marinei S.U.A, studiind cele mai mari planete din galaxie: Neptun si Uranus au observat ca orbitele lor sunt perturbate de atractia gravitationala a unui corp ceresc misterios. Inca din 1908, astronomul Percival Lowell descoperise o noua planeta in sistem, pe care a denumit-o: “Planeta 0″. Conform analizelor celor doi americani, aceasta planeta este de patru ori mai mare decat Terra si este localizata in directia constelatiei Orion. NASA a recunoscut, in 1982 ca un obiect ceresc care intruneste toate atributele planetare provoaca neregularitati in galaxie si a trimis in spatiu un satelit de cercetare in infrarosu IRAS (Infrared Astronomical Satellite). In 1983 satelitul a descoperit: “un corp ceersc avand aproximativ aceleasi dimensiuni ca cele ale plantei Jupiter si care este orientat spre Pamant in asa masura incat sa faca parte din sistemul nostru solar“-raportul NASA dupa terminarea misiunii spatiale a lui IRAS-1983.
Din acel moment, misteriosul corp ceresc a fost numit “Planeta X”. Unii astronomi au suspectat ca poate fi vorba despre o cometa, ceea ce a condus la extinderea cercetarilor spatiale. La cateva luni dupa prima misiune a lui IRAS, NASA a reluat monitorizarea tragand o concluzie puternica: “obiectul ceresc denumit Planeta X nu s-a deplasat din punctul sau de pe cer, de langa constelatia Orion“.Profesorul James Houck de la Centrul de Cercetare Spatiala al Universitatii Cornell exclude si mai vehement ipoteza unei comete, percizand ca straniul corp ceresc “nu poate fi decat o planeta, caci cometele nu ajung la asemenea dimensiuni, si evident, nu sunt statice!
Un corp ceresc misterios ne tulbura galaxia
In septembrie 1984 revista US News World Report a publicat despre expeditiiile lui Pioneer 10 si 11 trimise de NASA sa furnizeze pozitia cat mai exacta a acestui straniu corp ceresc despre care cercetatorii credeau ca “este o protostea care nu este destul de calda pentru a deveni stea!” Spre safarsitul anilor ’80 aparusera deja dispute intre sustinatorii teoriei stelare si cei ai ideii ca obiectul cosmic nu este alteceva decat “o masa gazoasa enorma care evolueaza lent pana devine planeta“! Ulterior, studiile au precizata ca aceasta Planeta X are o orbita inclinta la 30 de grade fata de eliptica si prin urmare i-ar fi trebuit cateva mii de ani ca sa parcurga o orbita completa (revolutia in jurul Soarelui), ceea ce inseamna ca se afla probabil de trei ori mai departe de Soare decat Pluto si ca are o masa de aproximativ patru ori mai mare decat a Pamantului.
Foarte departe de astrul central, se pare ca aceasta planeta s-a nascut in afara sistemului nostru solar. Intr-un mod greu de demonstrat la nivelul anilor ’80, cercetatorii au tras concluzia ca Planeta X a patrusa ca o “intrusa” in sistem fiind atrasa de Soare. Particularitatea ei este ca se invarte in sens contrar celorlalte planete si ca in trecerea ei prin campurile electromagnetice planetare, produce “deranj”. Conform studiilor astronomice, Planeta X le-ar fi scos de pe pozitia lor de sateliti ai lui Neptun pe Pluto si Charon…
Suntem amenintati periodic de o planeta ucigasa?
In anii ’90, majoritatea astronomilor a ajuns la concluzia, in ciuda diferitelor teorii despre misteriosul corp ceresc: ” stim ca se afla acolo, ca se apropie de noi, dar nu stim exact ce este…” Studiile unor cercetatori releva totusi o planeta gazoasa, aproximativ de talia planetei Jupiter cu temperaturi extrem de mici cuprinse intre -273, 15 si -243, 15 grade. Este un corp ceresc atat de rece, incat se comporta ca o fantoma prin spatiu, nu emite nici o lumina si nu poate fi reperat de telescoapele optice de pe sol sau din spatiu. M. Davis, P.Hurt si R.A Muller au publicat prin anii ’80 Teoria Nemesis prin care incearca sa explice ca pamantul isi modifica dramatic configuratia si clima din cauza unui foarte ciudat corp ceresc care ar trece la un interval de 26 milioane de ani prin campul electromagnetic al sistemului solar, insotit de meteoriti si mici comete care provoaca la contactul cu atmosferele si solurile planetelor din galaxie, importante pagube. Aceasta planeta sau stea ucigasa ar fi responsabila pentru disparitia unor specii .
Acestei teorii i se alatura si paleontologii Sepkoski si Raup care au descoperit 12 catastrofe apocaliptice in decursul a 250 milioane de ani. Disparitia unor nevertebrate, protozoare si specii vertebrate este, in opinia autorilor, cauzata de “o uriasa perturbare planetara generata in afara atmosferei terestre“. Abia in 1987, Jhon Anderson de la NASA a afirmat in ziarul Newsweek ca este foarte posibil ca o a zecea planeta sa figureze in galaxie, dar la o foarte mare distanta de Soare. Noua aparitie, explica pentru cei de la NASA, pertrubarile observate in sec. al XIX-lea in orbitele lui Uranus si Neptun si poate fi cel mai plauzibil scenariu in cazul disparitiei dinozaurilor acum 65 de milioane de ani.
Cele mai recente teorii despre Planeta X
Astronomii francezi de la Observatorul din Nisa, au aununtat prin 2003 ca este foarte posibil sa fi descoperit o noua planeta in galaxie. Dupa doi ani de cercetari, astrofizicianul Alessandro Morbidellii coordonatorul unei echipe internationale din care au mai facut parte grecul Kleomenis Tsiganis, brazilianul Rodney Gomes si americanul Harold Levison a formulat o ipoteza in revista Nature din 26 mai 2005. Conform scenariului sau la inceputul existentei galaxiei noastre, cele patru planete uriase Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun erau mult mai apropiate de Soare decat acum.Cea mai indepartata dintre ele se afla la 20 unitati astronomice de astrul central (adica de 20 de ori distanta de la Pamant la Soare). Astazi, Neptun depaseste 30 u.a. Pornind de la norii de gaze care formeaza o stea in centru galaxiei au inceput sa se condenseze particule infinitezimale in jurul astrului, care mai apoi au continuat sa evolueze in pietre. Prin ansamblare toate aceste bucati de roca au devenit planetezimale. Sub influenta uriaselor campuri de energie generate de steaua centrala, unele dintre planetezimale s-au unit nascand ceea ce astazi numim planete. Cele mai mari dintre ele pot atrage o cantitate din norul gazos initial devenind planete-gigant gazoase, iar planetele mici, cum este si Pamantul raman formate din roca.
Bun, mai departe, scenariul celor patru astrofizicieni continua: “Daca o planeta ejecteaza o planetezimala in afara sistemului solar, aceasta in compesatie, se deplaseaza usor spre Soare. Daca planeta trimite planetezimala spre interiorul galaxiei, atunci se va indeparta de Soare. Astfel, Jupiter s-a apropiat lent de Soare in timp ce celelalte gigante s-au indepartat“. Pornind de la aceste studii, doi savanti niponi Tadashi si Lykawka de la Universitatea din Kobe au descoperit prezenta unei planete necunoscute aflate dincolo de Neptun, deci la o distanta mai mare de 30 unitati astronomice. Calculele japonezilor s-au oprit cam pe la 80 u.a. Cu o inclinatie orbitala de 20-40 de grade acestei planete i-ar trebui aproximativ 2000 de ani ca sa-si faca rotatia completa in jurul Soarelui. Conform acestui scenariu, masa misterioasei planete ar fi de 0,3-0,7 ori mai mare decat Terra, cu un diametru asemanator (10.000-16.000 km). In aprile 2008 Sofia Lykawka si Mukai Tadashi au concluzionat in The Astronomical Journal: “Cu caracteristicile fizice si orbitale pe care le are acest corp ceresc, putem considera ca Planeta X face parte din sistemul nostru solar“…
Aparitia lui Nibiru si cateva profetii apocaliptice
Astronomii din Antichitate cunosteau doar cinci planete din galaxie: Mercur, Venus, Marte, Jupiter si Saturn, alturi de Luna si Soare. Stim ca ele au dat numele zilelor saptamanii. Incepand cu sec. al XVI-lea si pana astazi au fost descoperite inca patru planete circumscrise sistemului nostru solar. In 1930 a aparut pe firmament Pluto, care insa a fost retrogradata la statutul de planeta-pitica (planetezimala), in 2006. Conform Uniunii Astronomice Internationale, galaxia noastra gazduieste, astazi opt planete.
Si totusi, superba civilizatie mesopotamiana a Sumerului a tinut sa graveze pe placute de bronz cronica unui dezatru planetar, cand Pamantul a fost lovit de o alta planeta gigant intrata brusc in sistemul solar. Efectul devastator se regaseste ulterior in majoritatea Cartilor Sfinte. Pe placutele scrise in cuneiforma si datate ca avand peste 3300 de ani vechime, apare si numele acestei planete-ucigasa: Nibiru. Sumerienii au creat un modul de calcul al periodicitatii acestei intalnari dintre Nibiru si Pamant. Astfel ei au aproximat ca ciocnirea se repata la fiecare 3600 de ani. Planeta X apare mentionata in mai toate miturile si legendele lumii. Babilonienii o numeau Marduk (Mare Astru al Cerului), grecii i-au spus Nemesis, iar incasii- Hercobulus.
Majoritatea popoarelor considera ca interactiunea acestei uriase planete cu Terra anunta disparitia unei epoci si inceperea unei noi ere. Gasim in Vechiul Testament la Isaia (cap XIII-5) “Ei vin dintr-o tara departata, de la marginea cerurilor:Yahve si uneletele maniei lui ca sa nimiceasca tot pamantul” si in (cap. XIII-13): ” Pentru aceasta voi clatina cerurile si pamantul se va zgudui din temelia lui de mania Domnului ostirilor, in ziua maniei lui aprinse“! Despre schimbarea polilor si oprirea timpului ca reactie a trecerii lui Nibiru prin orbita Pamantului gasim o exprimare a profetului Amos: “In ziua aceea, zice Domnul Dumnezeu, voi face sa asfinteasca soarele la amiaza si voi intuneca pamantul in amiaza mare!” Profetul Zaharia continua: “In ziua aceea nu va mai fi lumina, ci frig si inghet. Va fi o zi deosebita, cunoscuta doar de Domnul; nu va fi nici zi, nici noapte“! ( Zaharia: cap.XIV, 6-7)
Nibiru in mitologia popoarelor vechi
Nibiru apare si in reprezentari grafice din vechiul Egipt, precum si la evrei sub forma unui disc inaripat. Astazi ne poate uimi faptul ca orbita sa eliptica are forma unor aripi deschise (sic!). In anumite profetii se face referire la Nibiru sub denumirile de: Crucea Destinului, Cometa Fatalitatii si Steaua Rosie. Majoritatea popoarelor din antichitate asociau venirea acestei planete in galaxie si apropierea ei de Terra cu schibarea unei epoci si mari catastrofe naturale. Prima harta a cerului, datand din anul 1370 i.Hr. a fost descoperita la Ninive.
Compozitia ei este din argila si este impartita in opt sectiuni in care se afla constelatii precum Pegas, Balanta si Epi si diferite stele mari (sori) precum Sirius. Textul se numeste Mul apin (Steaua Andromeda) si este considerat primul manual de astronomie in care sunt consemnate toate evenimentele cosmice, sunt descrise fenomenele ceresti monitorizate noapte de noapte de astronomi. Raportarea se face la un calendar de 360 de zile/an. In text mai apar referiri la perioadele in care planetele se vad pe bolta si la perioadele de inivizibilitate, semnele zodiacale si o lista cu 66 de constelatii.
A douasprezecea planeta si stramosii annunaki
In anii ’70 aparea o lucrare ce avea sa schimbe, in decursul timpului, perceptia asupra mitologiei. Scriitorul american de origine rusa Zecharia Sitchin publica A douasprezecea planeta, in care situeaza planeta Nibiru pe o orbita lunga si eliptica si scrie ca sistemul nostru solar este intersectat o data la 3600 de ani. Ca urmare a interactiunii intre campurile de forte ale acestui corp ceresc urias si Pamant, autorul enumera: schimbari climaterice, modificari ale polilor magnetici, eruptii vulcanice, inundatii si seisme.
Fara pretentii in materie se astronomie, cercetarile lui Sitchin devin valoroase prin prisma cunostintelor sale de sumeriana, ebraica si de teologie. Asemeni lui Erick Von Deninken, Robert Charroux si Stefan Zweig, Zecharia Sitchin crede in interventia extraterestra asupra evolutiei omului si a civilizatiei. El atribuie Creatia unor divinitati sumeriene numite in genere annunaki. Ei sunt locuitorii planetei Nibiru si au aterizat pe Terra in cursul preistoriei. Prima lor colonizare a reusit in Mesopotamia, iar experimentele lor genetice ar fi produs omul.
Sitchin scrie ca din incrucisarea genelor unui annunaki si homo erectus ar fi rezultat stramosul nostru homo sapiens. In textele vechi, insa nu se vorbeste despre annunaki ca despre demiurgi ci sunt prezentati mai degraba ca niste conducatori. Din aceasta prespectiva putem privi evolutia umana si intelege mai bine uriasele progrese tehnologice. Spre deosebire de entitatile energetice, adica cele apartinand Fortei Vii, acesti annunaki sunt apartinatorii unei civilizatii ultra tehnologizate, cu alte cuvinte niste hominizi integrati unui model evolutiv asemanator cu al nostru, insa la un nivel superior de cunostinte in toate domeniile si pe toate planurile.
Nibiru, o preocupare pentru NASA
In 1995 NASA a publicat diferite rapoarte si masuratori in care confirma ca sistemul nostru solar este vizitat de un corp ceresc cu o orbita uriasa care poate modifica dramatic campul magnetic al Pamantului in cazul in care se intersecteaza. Faptul ca uneori aceasta planeta, sa-i spunem Nibiru, este vizibila in galaxie, dar invizibila de pe Terra poate confirma ipoteza permanantei sale pe orbita solara. Planetele situate mai departe de Saturn au fost descoperite initial din calcule si formule matematice si mai apoi au fost observate astronomic. Despre ciclicitatea aparitiilor “planetei ucigase” scrie si paleontologul american David Raup de la Universitatea din Chicago. Conform teoriilor sale, Nibiru s-a intersectat cu Terra de aproximativ 296 de ori intr-un interval de 30 de milioane de ani.
In preajma eclipsei totale de soare din 1999, a izbugnit un scandal in mediile jurnalistice, dar si academice pornind de la un articol publicat in The Daily Mail in care autoritatile erau suspectate ca ascund opinie publice informatii despre realitatile cosmice: “Daca un asteroid gigant se indreapta in directia planetei noastre, vom fi ultimii care vom afla, deoarece astronomii si guvernul au decis ca aceasta veste ar fi prea socanta pentru niste simpli muritori si ar provoca o panica generala.” Anii 2000 au debutat cu angoase apocaliptice. Presa de specialitate dar nu numai semnala ca miscarea mareelor este afectata de forta de gravitatea a unui corp ceresc imens, nedetectabil telescopic. Intr-unul dintre catrenele sale, Nostradamus a prezis ca spre sfarsitul timpului, o stea mare va straluci pe cer in locul soarelui, timp de sapte zile…
Stimte "owner" al acestui site,
Pentru ca valoarea de adevar a materialelor postate sa creasca e imperios necesar sa supervizati textul tradus automat.Aceasta pentru a putea inlatura confuzii de termeni si chiar de principii.
Astfel trebuie sa se stie ca termenul eliptica este ca parte de vorbire un adjectiv care caracterizeaza o forma geometrica bidimensionala care seamana cu figura geometrica numita elipsa.In schimb "ecliptica" este un substantiv care defineste in astronomie planul in care se gasesc orbitele planetelor principale(din sistemul nostru solar desigur).
O scapare grava este de asemenea si confuzia intre "galaxie",ca o aglomerare de cateva zeci de miliarde de stele si nebuloase si alte obiecte cosmologice si "sistem solar" sau sistem planetar al stelei noastre-soarele,o componenta a galaxiei "nostre"supranumita si Calea lactee(in limba greaca galactos=lapte;pe cer,noaptea galaxia se observa ca o aglomerare cu aspect laptos)
Asadar,ca sa reiau ideea cu "eliptica" : s-a dedus ca planul orbitei foarte eliptice a lui Nibiru este inclinat la circa 30 de grade fata de planul orbitelor celorlate planete adica fata de "ECLIPTICA",insa acest fapt nu are nici o legatura cu faptul ca orbita lui Nibiru este foarte alungita si deci un "an" pe nibiru dureaza circa 3600 ani pamantesti,recte pamantul se roteste de 3600 de ori in jurul soarelui in timp ce acest Nibiru trece o singura data prin "periheliu"(punctul orbitei cel mai apropiat de soare).
Stmate domn X,despre planetaX sau Nibiru se vorbeste foarte mult azi si fiecare dintre noi este curios sa afle cat mai multe pentru ca -nu-i asa?-simtim ca ne-ar putea afecta in viitor intr-un mod mai mult sau mai putin dramatic.Din pacate insa nivelul de instruire cu care noile generatii ies din scoala este in cadere libera si majoritatea nu pot intelege fenomenele astea relativ simple in grandoarea lor.De aceea se cade sa nu creem confuzii in plus prin nivelul scazut al materialelor postate pe internetul pe care chiar si cei mai ignoranti dintre noi,astazi au posibilitatea sa il acceseze.Starea aceasta de lucruri poate crea psihoze de masa asa cum deja s-au mai intamplat.Cum s-a afirmat si in articolul postat,Nibiri\u in decursul timpului a trecut de nenumarate ori prin apropiere si doar in rare cazuri s-a nimerit ca pamantul sa se afle foarte aproape de el in acel moment.Asa ca nu orice astfel de trecere este atat de catastrofala pe cato descriu alarmistii care "pun raul in fata"cum se zice si descriu situatiile cele mai catastrofale dar si cele mai rare.
Si inca ceva,domnii mei : Decat sa bajbaim panicati mai bine am citi ce au patit antecesorii nostri.Totul e descris cu lux de amanunte inca din zorii umanitatii,pe tablitele de lut,cu scriere cuneiforma ,de anticii sumerieni.Scrieri traduse si interpretate cu o intuitie geniala de Zecharia Sitchin in cartea A DOUASPREZECEA PLANETA si altele din aceeasi serie.Sa va afirm in incheiere un fapt doar aparent uimitor :
in regimul trecut,acum cel putin 27 ani,se invata carte in scoala romaneasca.Ceea ce nu-i un lucru de condamnat,nu-i asa,spre deosebire de altele desigur.De ce nu am pastrat ceea ce era bun,asta ramane sa stabiliti dv singuri.
Va invit si pe dvs. dle Stariswan in cadrul ASFAN Romania sa va expuneti in liniste ideile si sa le dezbatem in amanunt, avem nevoie de oameni ca dvs. care inca mai au constiinta si care constientizeaza inportanta educatiei in ziua de azi.
Cu stima,
Catalin Banica - Asfan Romania - 0771661458