Teorii sau dezvaluiri cutremuratoare ?

Blasfemia şi Crăciunul însângerat al anului 1989 nu trebuie uitate. Mascarada procesuală – un simulacru al noţiunii de Justiţiei nu a fost decât o actualizare a fărădelegilor staliniste comise de Tribunalului Poporului din anul 1946. În ambele cazuri au tras românii în români. Ambele vor rămâne ca stigmat, ca blestem asupra Neamului Românesc. Astăzi, în apropierea zilei asasinării Ceauşeştilor, vă prezentăm un colaj al stenogramei aşa-zisului proces, cules din presa vremii. Citiţi sau recitiţi ceea ce s-a întâmplat atunci, puneţi faţă în faţă cele rostite în cazarma de la Târgovişte cu ticăloşia celor care se află astăzi la cârma Ţării, cu situaţia dezastruoasă în care se află România astăzi, şi judecaţi „sine ira et studio!”. Spuneţi celor care încă nu se născuseră atunci, tinerilor de astăzi, Adevărul: în 1989 România era o Ţară Suverană! În 2013 România este o colonie! (Ion Măldărescu, ART-EMIS)

 

Tribunalul Poporului[1] din 25 decembrie 1989                  

25 Decembrie1989 – Garnizoana Târgovişte

Judecător Gică Popa

Stenograma „procesului” Nicolae şi Elena Ceausescu

O voce: Un pahar cu apă!

Judecătorul: Vă rog să luaţi loc. Suntem în faţa unui Tribunal al Poporului.

Nicolae Ceauşescu: Nu recunosc nici un tribunal în afară de Marea Adunare Naţională.

Judecătorul: Marea Adunare Naţională s-a desfiinţat. Noul organ al puterii este altul.

Nicolae Ceauşescu: Lovitura de stat nu poate fi recunoscută.

Judecătorul: Noi judecăm după noua lege adoptată de catre Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Te rog să te ridici în picioare, inculpat.

Nicolae Ceauşescu: Citiţi Constituţia ţării.

Judecătorul: Am citit-o, o cunoaştem şi nu este cazul să dai dumneata indicaţii să citim Constituţia ţării. O ştim mai bine decât dumneata, care n-ai respectat-o.

Nicolae Ceauşescu: Nu voi răspunde la nici o întrebare.

Avocat Teodorescu: Sunt avocatul Teodorescu Nicolae din Baroul Bucureşti şi avocatul Lucescu Constantin din Baroul Avocaţilor Bucureşti. Noi suntem aceia care urmează să le asigurăm apărarea celor doi inculpaţi ce compar în faţa tribunalului militar teritorial. Vă rog să-mi daţi aprobarea să iau legatura cu cei doi.

Judecătorul: Poftim, două minute.

Avocat: Domnule Ceauşescu, este şansa de a spune ce v-a îndemnat să faceţi, este un tribunal legal constituit. Organismul pe care dumneavoastră îl invocaţi a fost desfiinţat prin forţa poporului, prin voinţa poporului român. Dacă întelegeţi, vă rugăm să ne spuneţi, cu ce înţelegeti să vă faceţi aceasta apărare? Este o obligaţie morală faţă de dumneavoastră, vă rugăm să va ridicaţi în picioare, indiferent dacă dumneavoastră sunteţi de acord sau nu. Pentru că acesta este totuşi un tribunal legal constituit. (Avocatul Teodorescu Nicolae poartă o discutie cu Nicolae Ceauşescu, dar aceasta nu se înţelege )

Nicolae Ceauşescu: Nu dau socoteală decât în faţa Marii Adunări Naţionale. Nu recunosc tribunalul.

Judecătorul: Domnule avocat, vă rog sa luaţi loc.

Avocat: Vă mulţumesc.

Judecătorul: Inculpatul a refuzat, timp de 25 de ani, să poarte un dialog cu poporul, deşi a vorbit în numele poporului, ca fiul cel mai iubit al poporului, în derâdere şi-a bătut joc de acest popor. Nici astăzi nu vrea să coopereze cu tribunalul, se cunosc datele. Zilele de sărbătoare erau adevarate festinuri, în care acest inculpat şi această inculpată îşi aduceau în jurul lor camarila şi cu cele mai luxoase toalete care nu existau nici la regii care au existat şi există azi în lume nu era atâta fast, iar poporului îi dadea 200 gr. de salam pe zi, pe buletin. Genocidul care l-au facut acest inculpat şi această inculpată jefuind poporul (jaful l-au comis cei care au urmat la conducerea României – n.n.) , îşi aroga dreptul de a vorbi în numele poporului, nici astăzi nu vrea să vorbească, este laş si la propriu şi la figurat. Avem datele cunoscute, atât ale dânsei, cât şi ale dânsului.Vă rog, reprezentantul procuraturii, îi dau cuvântul pentru a susţine actul de acuzare.

Procuror Voinea:Domnule preşedinte şi onorată instanţă, avem de judecat astăzi pe inculpaţii Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena care se fac vinovaţi de grave crime îndreptate împotriva poporului român, cei doi inculpaţi au săvârşit fapte incompatibile cu demnitatea umaniă, cu principiile justiţiei sociale, acţionand discreţionar, despotic şi criminal, în mod deliberat, pentru a distruge poporul român, în numele căruia s-au erijat drept conducatori. Pentru crimele grave săvârşite de cei doi inculpaţi în numele poporului român, victimele nevinovate ale acestor doi tirani, vă solicit:

Domnule preşedinte şi onorată instanţă, vă cer condamnarea acestora la moarte pentru săvârşirea următoarelor fapte penale:

- infracţiune de genocid, prevăzută de Articolul 357, Aliniatul 1, Cod Penal, litera c;

- subminarea puterii de stat prevăzuta de Articolul 162, Cod Penal, pentru organizarea de acţiuni armate de natură să slabească puterea de stat;

- infracţiunea de acte de diversiune prevăzute de Articolul 163, Cod Penal, pentru distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare, în întregime sau în parte, prin explozii sau orice alt mod al instalaţiilor industriale sau a altor bunuri de natură să aducă în orice mod atingere securităţii statului;

- pentru infracţiunea de subminare a economiei naţionale, prevăzută de Articolul 165, Cod Penal, prin faptul ca au folosit o organizaţie din cele prevazute de Articolul 145, Cod Penal, ori de a împiedica activitatea normală a acestora, de natură să submineze economia naţionala a poporului român.

Judecătorul: Ai auzit inculpat Nicolae Ceauşescu? Tribunalul îţi cere să te ridici în picioare. Ai auzit care sunt învinuirile care ţi se aduc ?

Nicolae Ceauşescu: Nu răspund decât în faţa Marii Adunări Naţionale. Puteţi face orice mascaradă, nu recunosc !

Judecătorul: Mascarada ai făcut-o dumneata timp de 25 de ani. Asta este mascarada pe care ai făcut-o şi ai dus ţara în pragul prăpastiei.

Nicolae Ceauşescu: Nu vreau de loc ca… dar tot ceea ce s-a spus e fals… sunt peste 3,5 milioane de apartamente etc.

Judecătorul: E fals ? Da. Nu recunoaşte învinuirile ce i se aduc.

Nicolae Ceauşescu: Nu, n-am spus nimic. N-am dat nici o declaraţie. Nu mai dau nici o declaraţie, nu mai răspund nici un cuvânt, decât în faţa Marii Adunări Naţionale.

Judecătorul: Nu recunosc învinuirile ce mi se aduc, vă rog sa semnaţi.

Nicolae Ceauşescu: Nu voi semna nimic!

Judecătorul: Situaţia se cunoaşte, situaţia dezastruoasă a ţării nu o cunoaştem numai noi, ci fiecare om cinstit din această ţara, care a mocnit până în ziua de 22 Decembrie 1989 când au apărut zorii libertăţii. Cunoaştem situaţia cu toţii, lipsa de medicamente, care din ordinul dumitale inculpat a făcut ca să moara oameni, să moara copii, în spitale fără medicamente, fără hrană, fara căldura, fără lumină, nu te-ai gândit la acest lucru ? Acum discut cu inculpatul Ceauşescu Nicolae. Din ordinul cui s-a facut genocidul de la Timişoara? Inculpatul refuză să răspundă.

Nicolae Ceauşescu: Răspund în faţa Marii Adunari Naţionale.

Judecătorul: Lasă placa asta veche. Am auzit-o şi ştim încăpăţânarea de care ai dat dovadă până în prezent.

Nicolae Ceauşescu: Refuz să răspund la întrebarea cine este autorul genocidului de la Timişoara.

Judecătorul: Istoria, naţiunea a făcut-o, n-ai făcut-o dumneata.

Nicolae Ceauşescu: Pentru Istorie, Marea Adunare Naţională va afla adevărul şi nu cei care au organizat lovitura de stat!

Judecătorul: Am organizat lovitura de stat? Ai uzurpat puterea. Răspunzi numai la întrebările pe care ţi le pun eu!

Nicolae Ceauşescu: Nu răspund!

Judecătorul: La Bucureşti cine a ordonat să se tragă în mulţime, în tineri, nu cunoasteţi, nu cunoaşteţi situaţia de la Bucureşti? S-a tras în Piaţa Palatului în mulţime, eşti străin de acest lucru? Şi acum continuă să se tragă în oameni nevinovaţi, în bătrâni, în copii, în locuri, de nişte fanatici, cine sunt aceşti fanatici? Cine i-a platit ?

Nicolae Ceauşescu: Nu răspund la nici o întrebare, pentru că, vă rog să nu consideraţi că răspund la intrebare. Nu s-a tras în Piaţa Palatului în nimeni, dimpotrivă au fost ordine clare să nu se tragă.

Judecătorul: Din partea cui ai dat dumneata ordin să nu se tragă?

Nicolae Ceauşescu: Da. Eu am dat ordin să nu se tragă, inclusiv la televiziune, inclusiv la teleconferinţa care este înregistrată.

Judecătorul: Consemnaţi vă rog.

Nicolae Ceauşescu: Nu. Nu recunosc decât în faţa Marii Adunări Naţionale. Tot ceea ce s-a spus în plus sunt falsuri, provocări.

Judecătorul: Nu recunosc să fi dat ordin, eu sau acoliţii mei să se tragă în mulţimea adunată la Sala Palatului. Nici nu s-a tras de altfel.

Judecătorul: 64.000 de victime sunt astăzi ca urmare a dispozitiilor date de dumneata, în toate oraşele, ai auzit, în toate muncipiile ţării, cum le pronunţai dumneata, în toate municipiile pe care te laudai că le-ai construit. S-au construit cu sudoarea poporului, indobitocit, sleit, toti oamenii de cultură, toate inteligenţele le-ai persecutat, ca să nu fugă din ţară, să ne lase pe mâna dumitale. Aveţi de pus intrebări ?

Procurorul Voinea: Domnule preşedinte, să ne spună inculpatul cine sunt mercenarii străini care şi la ora aceasta trag în populaţia de pe întreg teritoriul ţării, cine i-a adus şi cine îi plateşte pe aceşti mercenari ?

Judecătorul: Răspunde, te rog, inculpat.

Nicolae Ceauşescu: O altă provocare şi nu răspund decât în faţa Marii Adunări Naţionale, a poporului.

Judecător: Refuz să răspund la întrebarea cine a recrutat şi dirijat mercenarii străini care săvârşesc fapte de teroare şi în prezent, omorând populaţia paşnica şi nevinovată.

Judecătorul: Dânsa este vorbăreaţă, dar am văzut-o de mai multe ori că nu mai citea. Savantul, inginerul, academicianul, care nu ştia să citească. Analfabeta ajunsese academician.

Elena Ceauşescu: O sa te audă intelectualii din ţara asta şi toti colegii mei. O să te audă colegii mei! O sa te audă!

Judecător: Întrebări domnule colonel:

Inculpat Ceauşescu Nicolae, în afară de cele invocate în legatură cu legalitatea acestui tribunal, ai discuţii ?

Nicolae Ceauşescu: Eu răspund la orice întrebare numai în faţa Marii Adunări Naţionale şi a reprezentanţilor clasei muncitoare.

Judecătorul: Ca şi până acum.

Nicolae Ceauşescu: Răspund la orice întrebare în faţa M.A.N.

Judecătorul: Să se consemneze, refuz să răspund la orice fel de întrebare pusă de tribunal. Asta am mai auzit-o de aâtea ori încat stie întreaga lume.

Nicolae Ceauşescu: În faţa loviturii de stat nu răspund celor care au chemat armatele străine în ţara, nu răspund!

Judecătorul: Marea Adunare Naţională de care vorbeşti dumneata a fost dizolvată, destituită.

Nicolae Ceauşescu: Nu o poate nimeni dizolva!

Judecător: Prin voinţa nestramutată poporului avem alt organ al puterii, este Consiliul Frontului Salvării Nationale, legal constituit şi recunoscut pe plan mondial.

Nicolae Ceauşescu: Nu recunosc pe nimeni şi de aceea poporul luptă în ţara până la eliminarea acestei bande de trădatori de ţară, care sunt în legatură cu străinătatea, au organizat lovitura de stat!

Judecător: Nu recunosc noul organ al puterii de stat, legal constituit şi nici organele care au uzurpat, în ghilimele, puterea, de aceea poporul face dezordine astăzi în ţara şi luptă.

Judecător: Pentru cine luptă poporul? Luptă impotriva lui?

Nicolae Ceauşescu: Pentru existenţa sa, pentru independenţă şi suveranitate, pentru integritatea României.

Judecător: Uzurparea puterii a fost făcuta cu ajutorul agenturilor străine, aşa a spus inculpatul!

Nicolae Ceauşescu: Nu este adevărat, voi spune public ori de câte ori va fi nevoie, dar nu recunosc aceasta ca o declaraţie.

Judecător: În primul rând spune-ne-o nouă!

Nicolae Ceauşescu: Ca simpli cetăţeni, cu speranţa că nu veţi lucra pentru nimicirea României.

Judecătorul: Cine ?

Avocat Teodorescu: Pentru ca să putem rezolva o problema de drept, pe care o supunem noi discuţiei, când ne veţi acorda cuvântul, vă rog să binevoiţi să întrebaţi pe inculpatul Ceauşescu Nicolae dacă are cunoştinţă de faptul ca a fost destituit din funcţia sa de Preşedinte al României.

Judecător: Ai aflat de acest lucru ?

Avocat Teodorescu: Şi a inculpatei Elena Ceauşescu dacă ştie că a fost destituită din funcţiunile de stat pe care le deţinea? Şi încă următoarea intrebare: dacă mai are cunoştinţă ca Guvernul a fost demis în integritatea sa şi că toţi care făceau parte din guvern, inclusiv inculpata Ceauşescu Elena, nu mai are aceasta calitate, pentru ca să putem rezolva problema de drept în care prezenţa refuzului nejustificat al acestora, de a răspunde întrebărilor puse de catre Tribunalul Militar, ne vedem obligaţi ca să lămurim noi, ca şi dumnealor să înteleagp, care este legalitatea în ce priveşte posibilitatea de judecare sau de nejudecare a acestora. Vă rog să-l întrebati dacă are cunoştinţă de acestea?

Judecător: Ai auzit inculpat, ai cunoştinţă că ai fost destituit din funcţia care o deţineai, ca menţionatele organe au fost desfiinţate ?

Nicolae Ceauşescu: Sunt Preşedintele României şi Comandantul suprem al Armatei. Ca simpli cetăţeni, ca simpli cetăţeni !

Avocat Teodorescu: Dar nu asta v-am întrebat, eu altceva am întrebat, dacă aveţi cunoştinţă ca vi s-au ridicat aceste funcţiuni ca să putem discuta legalitatea în ce priveşte susţinerile pe care le faceţi dumneavoastră, că nu vă poate judeca decât Marea Adunare Naţională.

Nicolae Ceauşescu: În primul rând nu vă recunosc nici o calitate, ca simpli cetăţeni, ca simpli cetăţeni!

Avocat Teodorescu: Cum doriţi dumneavoastra, ca simpli cetăţeni ?

Judecătorul: Noi simpli cetăţeni, dumneata simplu Preşedinte.

Nicolae Ceauşescu: Sunt Preşedintele Republicii Socialiste România.

Judecător: Vă rog să consemnaţi: Nu recunosc noile organe legal constituite.

Nicolae Ceauşescu: Răspund în faţa Marii Adunări Naţionale şi a poporului, nu a celor care au organizat lovitura de stat cu ajutorul agenturilor străine.

Judecătorul: Plătite de Ceauşescu Nicolae.

Nicolae Ceauşescu: Nu. Nu ! E non sens !

Judecătorul: Inculpat, vă rog să citiţi. Nu recunosc noile organe legal constituite ale puterii de stat, că susţineti că sunteti preşedintele ţării şi comandantul suprem al Armatei.

Avocat: Vă rog să-l intrebaţi pe inculpat dacă are cunoştinta că e demis Guvernul ?

Judecător: De ce, inculpat, ai luat măsura aceasta ca să umileşti poporul, să-l terfeleşti, să-l aduci în halul de umilinţă în care l-ai adus, de ce ai exportat produsele astea pe care le munceau ţăranii? Şi veneau ţăranii de la Caracal, din toata ţara, la Bucureşti să cumpere pâine, pe ger, pe frig, cei care produceau pâinea, cei care te duceai dumneata şi le dadeai indicaţii. De ce ai infometat poporul, de ce ai făcut aceasta, de ce ai înfometat acest popor ?

Nicolae Ceauşescu: Nu vă răspund la întrebare. Voi spune, vă spun ca simpli cetăţeni şi voi arăta şi în Marea Adunare Naţională că pentru prima dată cooperatorii au primit cate 200 de kg de grâu pe persoană, nu pe familie şi mai aveau dreptul încă să mai primească.

Judecător: Primeau, primeau…

Nicolae Ceauşescu: E o minciună şi un fals. Vă spun ca să va gânditi bine, este o minciună în fals şi arată acuma câtă lipsa de patriotism şi ce tradare s-a comis în ţara asta.

Judecător: Dimpotrivă, am luat măsuri să se dea cate 200 kg la ţărani. Şi atunci de ce veneau ţăranii sa ia pâine de la Bucureşti?

Nicolae Ceauşescu: Pardon ! Aproape în toate comunele s-au facut brutării. Asta nu recunoaşteţi ?

Judecător: Încercam să folosim expresia dumitale. Dumneata vorbeşti cu tribunalul!

Nicolae Ceauşescu: Vorbeşte un cetăţean şi ascult pe orice cetăţean, nu vă declar. Nu recunosc nimănui nici o calitate. Ca simpli cetăţeni putem discuta orice.

Judecător: Dumneata foloseai o expresie foarte des, „avem programe minunate”, probabil că de programul ăsta era vorba, una să scrii pe hârtie şi una să se facă în realitate? Aşa ai vorbit şi despre sistematizarea localităţilor, care de fapt a însemnat distrugerea ţărănimii române, a plaiului nostru strămoşesc. Te-ai gândit vreodată la asta? Ca cetăţean?

Nicolae Ceauşescu: Ca cetăţean, niciodată în satele româneşti nu s-a realizat o asemenea dezvoltare. Şi nu de distrugerea satelor româneşti, ci dimpotrivă, de consolidarea de a le asigura producţia.

Judecător: Nu am intenţionat să discut o seamă de motive.

Nicolae Ceauşescu: Vă spun ca simplu cetăţean. De a se întări şi construi spitale, medici, şcoli, tot ce este necesar pentru o viaţă demnă şi care nu s-a făcut în nicio ţara din lume, ca simpli cetăţeni vă spun acest lucru.

Judecător: Ultima întrebare inculpat, vorbeai de egalitate şi că toţi suntem egali, ca fiecare trebuie să primeasca după munca lui. Am văzut la televizor vila fiicei dumitale, avea un cântar de aur pe care ăşi cântarea carnea adusă din străinătate. Carnea asta de aici, a noastra, nu era bună.

Elena Ceauşescu: Extraordinar, extraordinar, de unde scoateţi atâtea scorneli, stă într-un apartament ca fiecare cetăţean.

Judecător: Era vila bunicii.

Elena Ceauşescu: N-are vilă, n-avem nimeni !

Judecătorul: Aţi avut palat.

Elena Ceauşescu: Nu avem, sunt ale ţării.

Judecătorul: Pentru copii dădeai 10 lei pentru revelion ca să-şi cumpere bomboane, aşa ai înţeles dumneata ca să ajuţi copiii, familiile cu copii.

Procuror: Domnule preşedinte, am o întrebare: Să ne spună inculpatul Ceauşescu Nicolae, contul de 400.000 de dolari…

Judecătorul: 400 de milioane de dolari din Elveţia.

Elena Ceauşescu: Ce cont?

Procuror: Pe numele cui este, cui aparţine?

Ambii inculpati: Ce cont?

Judecător: Cele 400 de milioane de dolari care au fost depuse la băncile din Elveţia ?

Elena Ceauşescu: Să se facă dovada, dovada!…

Judecător: O să se aducă si dovada!

Nicolae Ceauşescu: Nu există nici un cont al nimănui şi ceea ce spuneţi arată cât de fals şi de provocator vorbesc cei care au făcut lovitura de stat.

Judecător Popa: Îţi place mereu să foloseşti termenul de lovitură de stat.

Nicolae Ceauşescu: Vă rog, nu am terminat. Ca cetăţeni…

Judecător: Vă rog să consemnaţi: nu recunosc să fi depus eu sau alte persoane în numele meu, al familiei mele…

Nicolae Ceauşescu: Nici un dolar.

Judecător: Nici un dolar la vreo bancă din străinatate.

Nicolae Ceauşescu: Nu, nu am dat declaraţie, îţi spun ca simplu cetăţean! Ce minciună, ce falsitate!

Judecător: La fiica dumitale s-a găsit suma de 90.000 de dolari, iar pe cetăţenii care aveau un dolar îi trimiteai în judecată!

Avocat Lucescu Constantin: Suntem la aceste 400 de milioane de dolari, vă rugăm să întrebaţi inculpatul dacă nu a deschis vreun cont şi nu există pe numele domniei sale, dar dacă totuşi contul există, este de acord să declare că îi lasă să vină în ţara pentru statul român, aceşti bani, în Banca Nationala?

Judecător: Ai înţeles inculpat?

Nicolae Ceauşescu: Vom discuta în Marea Adunare Naţională.

Avocat Lucescu Constantin: Acum să ne spună dacă aceşti bani pot fi remişi statului român?

Nicolae Ceauşescu: Pentru dumneavoastră, ca simpli cetăţeni.

Judecătorul: Noi suntem tribunalul, nu suntem simpli.

Nicolae Ceauşescu: Nu vă recunosc calitatea asta.

Judecătorul: Noi avem calitatea de tribunal.

Nicolae Ceauşescu: Dar ca cetăţeni, vă spun că nu am avut şi nici nu am cont în nici o ţara, în nici o valută.

Judecătorul: Nu aveţi un fond depus în valută în nici o ţară…

Procuror Voinea: Domnule preşedinte, dacă acest inculpat paranoic nu are nici un cont, să încheiem şi noi conturile cu el, că se pare că nu ne putem înţelege(Judecătorul ameninţă şi jigneşte de mai multe ori n.n.)