Lista masonilor din România

Lista masonilor din România
Raportul SRI (ceva mai vechi pana apare altul nou –n.r.) arata ca “Marea Loja Naţionala din Romania, condusa de Marele Maestru Eugen Ovidiu Chirovici, este o creaţie a serviciilor secrete ruse realizata cu sprijinul direct a criptocomuniştilor romani” si de asemenea ca “Masoneria romana, „fiica zvapaiata” a Kremlinului este o organizatie secreta parapolitica, bine ancorata in toate zonele societatii romanesti, de la administratie si servicii secrete pana la diplomatie si biserica. Prin aderarea la grupurile infractionale organizate sub „cupola” M.L.N.R., nenumarati frati masoni au adus atingere sigurantei nationale, facandu-se vinovati de conspirare impotriva statului roman si a interesului national.”Lista celor mai importanti “venerabili” din Bucuresti cu tot cu Lojele de care apartin si afacerile sau functiile lor in institutii publice – asa-numita “Lista a lui Roncea”
Alexandru Dăescu (Loja Concordia) – director în cadrul Institutului Ana Aslan
2. Pierre de Hillerin (Loja Delta Dunării) – director al Institutului Naţional de Cercetare pentru Sport
3. Vlademir Georgescu (Loja Nicolae Bălcescu) – profesor universitar
4. Nicu Alifantis (Loja Nomine Mircea Sion) – artist
5. Mihai Oancea (Loja Ieroboam) – afaceri imobiliare
6. Bogdan Pârvanu (Loja Bucureşti) – arhitect şef al Primăriei sector 2 Bucureşti
7. Adrian Bălan (Loja Meşterul Manole) – afaceri imobiliare
8. Andrei Toma (Loja România Unită – preşedinte de regiune la Asociaţia Naţională a Cluburilor Lions
9. Ştefan Chiocinaru (Loja I.C. Brătianu) – profesor de ştiinţe politice, jurnalist, doctor în drept internaţional
10. Mircea Neacşa (Loja Carol Davila) – director în cadrul Televiziunii Române
11. Victor Teodor Iovici (Loja Scara lui Iavov) – viceprimar al Municipiului Bucureşti, membru în conducerea PRM
12. Bogdan-Dimitrie Niculae (Loja Cavalerii Sf. Raphael) – medic specialist dermatolog, preşedinte Asociaţia Română Anti-Aging Lasermed
13. Cornel Hagiescu (Loja Echerul de Aur) – manager casa de producţie IMAGINA
14. Mircea Perpelea (Loja William Preston) – director în cadrul Băncii Naţionale a României, fost prefect al judeţului Vâlcea
15. Octavian-Mircea Grozea (Loja Romana) – om de afaceri, MTG MANAGEMENT SOLUTIONS, PRICE JOY şi LCT OPTICAL COMMUNICATION
16. Liviu Poenaru (Loja Lumina) – avocat
17. Ionel-Cristinel I. Deaconescu (Loja Etica) – consilier PDL în Consiliul General al Municipiului Bucureşti, om de afaceri
18. Adrian Dimitriu (Loja Memphis) – om de afaceri, RCS INTERNATIONAL FORWARDING
19. Nicolae Efimov (Loja Gheorghe Comănescu) – director Spitalul CFR 2, doctor în ştiinţe medicale (ortopedie)
20. Florin Stoenescu (Loja Calea Inimii) – secretarul Comisiei de Istorie a Centrului Academic de Studii Hermeneutice
21. Dinu Albu (Loja Albert Pike) – medic primar obstetrică-ginecologie, Spitalul Clinic Panait Sârbu
22. Cristian Piedone Popescu (Loja Lumină şi Adevăr) – primar al sectorului 4 Bucureşti
23. Dan Dumitru (Loja Templul Umanităţii) – reprezentant al firmei americane ENRON în Romania, fost ofiţer SIE, fost şef al Oficiului pentru Gestionarea Relaţiilor cu Republica Moldova din Guvernul României
24. Leonard Lucian Bădică (Loja Lux et Veritas) – om de afaceri, BIP TELECOM, fost ofiţer M.Ap.N.
25. Liviu Ionescu (Loja Excelsior) – om de afaceri, Creativit Biz şi imobiliare
26. Aurel Teodorescu (Loja Solomon) – director al Direcţiei Migraţie din Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor (detaşat din funcţia de consilier în cadrul M.A.I. în subordinea secretarului de stat pe Relaţia cu Parlamentul şi Afaceri Europene), soţul Danielei Nicoleta Andreescu (Secretar General al Guvernului), fost ofiţer de securitate înainte de 1989, fost director de departament în Primăria Municipiului Bucureşti (demis urmare unui scandal cu spaţii comerciale), fost comisar în Garda Financiară (demis urmare unui dosar penal de contrabandă cu cetăţeni arabi), fost director adjunct la Direcţia de Supraveghere şi Control Financiar din Direcţia Generală a Vămilor (demis urmare faptului că a fost cercetat penal în dosare cu Omar Hayssam şi implicării ca cercetat penal în Dosarul Ţigareta II), fost director al Direcţiei de Audit din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (demis în 2003 şi anchetat de Parchetul Naţional Anticorupţie împreună cu Preşedintele CNAS Eugen Ţurlea), fost director adjunct şi director al Oficiului pentru Migraţia Forţei de Munca în perioada 2003 – 2006 (implicat în scandalul contractelor de muncă cu străinătatea şi în cel al adeverinţelor medicale de la CARITAS), fost membru PD (a demisionat urmare faptului că CNSAS a emis decizie de fost ofiţer de securitate)
27. Jenică Poenaru (Loja Demnitate şi Frăţie) – om de afaceri, Atlas Airlines şi preşedinte al Confederaţiei Patronatului Român, fost director al Aeroportului Băneasa în 1989, fost director general al Autorităţii Aeronautice Civile Române
28. Constantin Mincu (Loja Luceafărul Libertăţii) – avocat
29. Narcis Copcă (Loja Novus Ordo) – Managerul Spitalului “Sf. Maria” din Bucureşti, prof. univ. dr. în ştiinţe medicale
30. Constantin Onişor (Loja Grifin) – general de brigadă (în rezervă), fost comandant al Şcolii Militare de Aplicaţii pentru Tancuri „Mihai Viteazu”, fost comandant al Garnizoanei Piteşti (destituit urmare unui scandal de hărţuire sexuală)
31. Marius Chervase (Loja Logos) – ofiţer de poliţie, conf.univ.dr. la Academia de Poliţie, vicepreşedinte al Corpului Naţional al Poliţiştilor – Departamentul Academia de Poliţie
32. Corvin Nedelcu (Loja Izvorul Înţelepciunii) – secretar general al Autorităţii Naţionale pentru Sport şi Tineret, fost ofiţer M.Ap.N., fost ofiţer S.P.P., fost jurist al UPETROM Ploieşti (utilaj petrolier – fost 1 MAI Ploieşti), fost vicepreşedinte al ROVIT S.A. Valea Călugărească (vinuri), fost consilier şi secretar general adjunct la Ministerul Dezvoltării Regionale
33. Mihnea Paul Popescu (Loja Iris) – om de afaceri, preşedinte CASINO LIFE & BUSINESS MAGAZINE
34. Marc Huot (Loja Memento Mori) – preşedinte Wirquin Romania (parte a holdingului Wirquin Plastiques din Franţa care a cumpărat Urbis Sanitare)
35. Ioan Grigore Popa (Loja Enoch) – consilier PDL la Consiliul General al Municipiului Bucureşti, fost viceprimar al Municipiului Bucureşti, fost director al O.P.S.P.I., fost proprietar al Rasco Traffic (vândut grupului UTI, actual UTI Rasco, firmă care gestionează semaforizarea Capitalei)
36. Mihai Butucaru (Loja Morphosis) – Arhitect, Preşedintele Fedraţiei Române de Yachting
37. Dacian Cerneştean (Loja Heliopolis) – om de afaceri, societatea de brokeraj în asigurări Eos Risq Romania
38. Enache Jiru (Loja Adrian Dohotaru) – om de afaceri, membru în Consiliul de Administraţie la CEC, fost secretar de Stat în Ministerul Finanţelor Publice, fost preşedinte al CEC, fost preşedinte al MKB Romexttera Fond de Pensii, fost preşedinte al comisiei de selecţie a administratorului pentru Fondul Proprietatea
39. Dumitru-Stoica Şeicaru (Loja Edmond Nicolau) – om de afaceri, Constyle Company
40. Şerban Savu (Loja Lumina Lex) – artist
41. Adrian Oghină (Loja Costin Mihăescu) – om de afaceri imobiliare, fost viceprimar al Primăriei sector 1 Bucureşti, membru PNL
42. Ion Pârgaru (Loja Nat Granstein) – om de afaceri, fost preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industie, fost deputat PDSR, fost director general în Ministerul Economiei, actual membru PNL Gorj
43. Dan Medeanu (Loja Atlantida) – scriitor şi ziarist
44. Ionel Dumitru (Loja Hermes Trimegistus) – om de afaceri (papetărie şi birotică), Dumitru Business House
45. Ion Biriş (Loja Noua Românie) – om de afaceri, Clubul Office
46. Daniel Goşea (Loja Philadelphia) – director în Ministerul Afacerilor Externe
47. Viorel Ţigănescu (Loja Cezar Bolliac) – profesor, fost inspector adjunct al Inspectoratului General al Municipiului Bucureşti
48. Dan Docan (Loja Legenda lui Hiram) – om de afaceri, cafeneaua Otro Cafe, agenţie plasare dansatoare şi femei pentru escort în străinătate printr-o firmă din Braşov împreună cu un patron de hotel local, fost informator al Securităţii, fost director general Imprimeria Naţională, fost secretar la Primăria Sector 3 şi la Primaria Sector 5 din Bucureşti, fost judecător
49. Herve Madramany (Les 3 Lys) – om de afaceri, arbitru internaţional de tenis
50. Petre Terzi (Loja Academica) – profesor universitar
51. Stelian-Alexandru Panescu (Loja Benjamin Franklin) – om de afaceri, Smart Sigma
52. Daniel Mihail Tudor (Loja Luca Pacioli) – Director Executiv Adjunct pentru Activitatea de Inspecţie Fiscală la Direcţia Generală a Finanţelor Publice a Municipiul Bucureşti
53. Alexandru Vitălaru (Loja Constantin Mavrocordat) – medic veterinar, profesor Facultatea de Medicină Veterinară
54. Ion-Bogdan Teodor Georgescu (Loja Cantacuzino) – doctor în ştiinţe medicale, şef disciplină la Facultatea Titu Maiorescu, medic primar stomatolog
55. Dan Brebeanu (Loja Sothis) – om de afaceri, Ghmc-Mineral Grup
56. Eugen Matzota (Loja Lanţul Masonic) – om de afaceri, MATZOTA Group
57. Mihai Neicu (Loja Veritas) – om de afaceri, Nei Guard, membru PDL, membru în Consiliile de Administraţie la RATB şi REBU
58. Constantin Dinulescu (Loja Magistri Lapidum) – artist
59. Adrian Petre Pascu (Loja Osiris) – om de afaceri, Geotop 2001 (implicată în scandalul cu cadastrarea judeţului Constanţa, legat de Miron Mitrea şi Nicuşor Constantinescu)
60. Nicuşor Dedu (Loja Ulpia Traina) – om de afaceri, Deltarom (implicată în scandalul incineratorului de la Bod, Braşov)
61. Mihail Vicenţiu Ivan (Loja Noua Europă) – profesor universitar
62. Florian Pinţă (Loja Giuseppe Garibaldi) – general-locotenet în rezervă, fost şef de stat major al Armatei 1 (1998-2000), fost şef al Corpului 1 Armată Teritorial – noua denumire a Armatei 1 (2000-2001), fost comandant al Brigăzii 282 Mecanizate (2001-2003), fost director al Statului Major al Forţelor Terestre (2003-2004) şi locţiitor al şefului Statului Major General (2004-2006), fost comandant al Comandamentului 2 Operaţional Întrunit “Mareşal Alexandru Averescu” (fosta Armată a II-a), dislocată în Buzău (2006 – 2008)
63. Eugen Gheorghe (Loja Călugăreni) – fost director în Direcţia Generală a Vămilor, consilier PDL la Consiliul Local Sector 6
64. Virgil Nadolu (Loja Agora) – vicepreşedinte Uniunea Practicienilor de Protecţia Mediului din România
65. Alberto Matei (Loja Tatra) – om de afaceri, A&E Audit Financial Consulting
66. Dinu Săraru (Loja Luceafărul) – romancier, publicist şi dramaturg, fost redactor la “Radiodifuziunea Română”, fost secretar general de redacţie la Revista Secolul 20, fost jurnalist, la ziarul “Scânteia Tineretului”, fost secretar general de redacţie la revista Luceafărul, fost şef al “Publicaţiilor Televiziunii Române”, fost redactor-şef adjunct si apoi redactor şef al “Redacţiei Culturale a TVR”, fost director al “Teatrului Mic” şi “Teatrului foarte Mic” anii (1977-1990), fost director al “Teatrului Naţional “Ion Luca Caragiale” din Bucureşti (2001 – 2004)
67. Vasile Condoiu (Loja Anderson 1723) – şef birou la Oficiul Român pentru Imigrări din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, fost director interimar al Oficiului
68. Mihai George Staicu (Loja Opera Magna) – om de afaceri, LUNA COMMUNICATIONS
69. Aurel Curdov (Loja Cavalerii Sf. Andrei) – secretarul general al sindicatului de la Tarom
70. Dan Anghel (Loja Constantin Bărbulescu) – bioterapeut
71. Ioan Lixandru (Loja Cavalerii României) – vicepreşedinte al Uniunii Naţionale a Transportatorilor Rutieri din România, fost director general al Tarom
72. Relu Leonid Manguta (Loja Tracia) – om de afaceri, Maneuro
73. Gabriel Mihalache (Loja Lâna de Aur) – director al Sucursalei de Transport Bucureştii Noi a Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”
74. Andrei Sluşărencu (Loja Hiram) – om de afaceri, ROBINSON TURISM
75. Cornel Purcărea (Loja Constantin Brâncuşi) – om de afaceri cereale, fost director executiv al societăţii Romagro, fost ofiţer M.Ap.N.
76. Gabriel Giurgiu (Loja Sf. Ioan) – jurnalist
77. Gheorghe Gogescu (Loja Les Sages d’Heliopolis) – artist decorator
78. Raymond Marin (Loja Millenium) – vicepreşedinte Vodafone
79. Emil Săndulescu (Loja Toleranţă şi Fraternitate – fizician, membru al Academiei Române, fost deputat PNŢCD
80. Lucian Diaconescu (Loja Columna) – medic chirurg ortoped la Spitalul Clinic de Urgenţă „Sf. Ioan” din Bucureşti
81. Eduard Matei (Loja Gaudeamus) – om de afaceri, fost preşedinte la Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor
82. Mircea Gheordunescu (Loja Server Frenţiu) – fizician, fost adjunct al directorului Serviciului Român de Informaşii (1997-2001), fost consul general al României la Milano (2002-2007)
83. Gheorghe Vâlceanu (Loja Humanitas) – avocat
84. Florin Ghiulbenghian (Loja Sfinx) – om de afaceri, casele de schimb valutar şi consignaţiile Edmond, revoluţionar
85. Paul Popovici (Loja Titu Maiorescu) – profesor universitar
86. Valentin Lolea (Loja Dreptate şi Frăţie) – om de afaceri, Loreto Exim (Tatra Romania)
87. Nicu Rădulescu (Steaua Polară) – om de afaceri turism, preşedinte la Organizaţia Patronală a Turismului Balnear din România
88. Mircea Vasile Popescu (Loja România Modernă) – vicepreşdinte Curtea de Conturi
89. Traian Popescu (Loja Demnitatea Românească) – om de afaceri, ARBOmedia
90. Nicolae Rădulescu-Botică (Loja Egalitatea) – avocat
91. Daniel Gruia (Loja Steaua României) – Director General Adjunct al Direcţiei Generale de Tehnologia Informaţiei din Agenţia Naţională de Administrare Fiscală
92. Adrian Panaghianu (Loja Lumina Masonică) – director Apa Nova
93. Doru Dragomir (Loja Fiii României) – om de afaceri, Innerlook
94. Constantin Berevoianu (Loja Prometeu) – director Apa Nova
95. Mircea Chelaru (Zamolxis) – general de corp de armată cu patru stele în rezervă, fost Şef al Marelui Stat Major, fost comandat al Corpului 10 Armată “Ştefan cel Mare” din Iaşi, fost preşedinte ale PUNR, fost vicepreşedinte al Partidului Conservator
96. Mugurel Dragoş Jianu (Loja Horus) – avocat
97. Mustafa Oral (Loja Isik) – om de afaceri în domeniul consultanţă, acuzat în dosarul spionilor economici (Stamen Stancev, Vadim Benyatov)
98. Iuliu Stocklosa (Loja C.A. Rosetti) – om de afaceri, East Electric
99. Cristian Turculeasa (Loja Cavalerii Templului) – om de afaceri, ALCRIS TRANSCOMEXIM
100. Victor Racolţa (Loja Balcani) – om de afaceri, ENEAS
101. Adrian Motomancea (Loja Kogaion) – profesor universitar
102. Ştefan Blaj (Loja Hermes) – general de brigadă medic, şef de secţie la Spitalul Militar Central, conferenţiar universitar doctor la UMF “Carol Davila” din Bucureşti, specialitatea boli interne şi gastroenterologie
103. Marian Nasty Vlădoiu (Loja Tăcerea) – avocat, preşedintele Camerei de Comerţ România – Israel, preşedinte Asociaţia Română de Luptă Antiterorism; s-a lansat în masonerie ca ginere al lui Dorin Voinea, fost Pro-Mare Maestru al MLNR în perioada Bebe Comănescu; după ce Dorin Voinea a pierdut funcţia, a divorţat deşi avea 2 copii gemeni; în prezent Dorin Voinea este membru al Tribunalului Masonic;
104. Ion Smeeianu (Loja I.G. Duca) – om de afaceri IT&C şi telecom, fost secretar de stat la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, fost preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Comunicaţii
SANATATE: In ciuda secretomaniei care insoteste activitatea masonilor, exista informatii certe ca acestia sint puternic reprezentati si la virful sistemului sanitar. Numai in Senatul Universitatii de Medicina, se zice, ar fi 12 masoni, iar dintre sefii de spitale, majoritatea fac parte dintr-o Loja sau alta.
Printre acestia, putem sa-i enumeram pe Eugen Pascal Ciofu, Ovidiu Bajenaru, Petru Calistru, Leon Zagreanu, Eugen Bratucu (director la Caritas), Sorin Simion (director al Spitalului Colentina), Mihai Coculescu, Laurentiu Mircea Popescu (zis “don Lorenzo”, senator PSD si rector). In rindul medicilor, celebru este cazul doctorului Irinel Popescu (gradul 33). Si tot medic-mason este si doctorul Alexandru Ciocilteu.
Mason renumit (din tagma medicilor) este si Constantin Balaceanu-Stolnici (presedintele Jokey Clubului Roman). Chiar si de-a dreapta premierului Nastase avem un medic mason de rang inalt: doctorul-consilier Dan Georgescu, fost secretar de stat in “guvernul Dascalescu” si fost membru a CC al PCR.
DIPLOMATIE: In acest domeniu care presupune contacte internationale, masonii au avut intotdeauna o reprezentare puternica. Consilieri, consuli, atasati de toate felurile, secretari de stat… S-a ajuns chiar pina la nivel de ministri de externe.
Cel mai renumit mason dintre diplomatii actuali este celebrul astronaut Dumitru Prunariu, ambasadorul Romaniei la Moscova. Conform revistei “Forum masonic”, Prunariu este “Cavaler Templier, grad pe care l-a dobindit in Florida, SUA”. Primul (si pina acum singurul) roman care a zburat in spatiu “detine functia de Grand King in Marele Capitul de Masoni ai Arcului Regal din Romania”, avind “gradul 32 in Ritul Scotian” si fiind “Maestru Venerabil al Respectabilei Loji “Roza Vinturilor” din Orientul Bucuresti”.
“GRADATII”: Pentru ca, prin “constitutia Masonica”, se inchina Marelui Arhitect, masonii isi mai spun, intre ei sau in diverse mesaje secrete, “arhitectii”. Printre “arhitectii” din Ministerul Administratiei si Internelor si din Ministerul Apararii Nationale se numara:
- generalul Virgil Ardelean (Quattuor Coronati), seful Directiei de Informatii si protectie Informativa (fosta UM 0962, fosta “Doi si”un sfert”);
- Colonelul Olimpian Ungherea (Quattuor Coronati), redactor la revista “Pentru Patrie”, fost consilier al PDSR si autor al celebrei carti “Clubul Cocosatilor” (o parabola despre masonii din PDSR/PSD care au condus si conduc, din umbra, Romania, carte care l-a deranjat foarte tare pe Adrian Nastase);
- generalul Gheorghe Carp (fost consilier al lui Ion Iliescu, sef de directie in MAI).
Cel mai renumit cadru militar activ si totodata mason, pare a fi generalul Mihail Popescu, seful Statului Major General si, practic, seful armatei romane.
Insusi unul dintre “arhitectii sefi” ai al Masoneriei romane, maiorul Viorel Danacu, provine de la “Interne”. Aceeasi “pepiniera” l-a dat Masoneriei pe colonelul Florentin Calapod (fost sef la UM “Doi sĂ”un sfert”), la inmormintarea caruia se zice ca au fost mai multi masoni decit cruci si gropi in cimitir.
SERVICII SECRETE: La SRI ii intilnim ca masoni pe urmatorii generali (fosti securisti): Ovidiu Soare (seful diviziei de aparare a Constitutiei), Victor Marcu, Aurel Rogojan (toti trei fosti ofiteri de securitate, cu functii-cheie in DSS, inainte de ‚89) si Vasile Iancu (fost sef de contrainformatii in spionajul lui Ceausescu, fost numarul doi in SRI-ul lui Timofte). Chiar si despre generalul Radu Timofte, directorul SRI, care pina mai ieri infiera masoneria, se spune ca ar fi fost recent initiat in Loja condusa de Stefan Misu (inregimentat in PUR-ul lui Dan Voiculescu, unde raspunde de Departamentul pentru Integrare Europeana).
AFACERI: In rindul oamenilor de afaceri si al bancherilor exista “batalioane” de masoni. Citiva dintre ei detin functii sau au legaturi speciale la Presedintia Romaniei sau la Guvern. Printre acestia: Ovidiu Tender, Sorin Tesu, Alexandru Bittner, care se simt ca acasa la Palatele Cotroceni si Victoria.
Petre Roman a intervenit pentru “masonizarea” lui Voican Voiculescu . “Evenimentul zilei” este in posesia unui document ultra-secret din 1990. Acesta, este adresat de “fratele” Petre Roman, pe atunci prim-ministru, ambasadorului Romaniei la Cairo, Ion Angelescu.
“Sinteti autorizat ca imediat dupa primirea la presedintele Mohamed Hosni Mubarak, sa-l asitati la ceremonia afilierii in loja Memphis-Mitraim din Cairo pe trimisul nostru Atherasata nakej, fratele Gelu Voican, adept al ordinului nostru, cu gradul de Cavaler Kados, in Loja swedenborgiana de rit scotian, rectificat si acceptat, in care ati primit Lumina”, ii “ordona” Petre Roman subordonatului sau de la Cairo.
In acest mesaj cifrat, “Atherasata nakej” este un termen mason si se refera la Gelu Voican Voiculescu.
Desi documentul a aparut o data in presa anilor ‚90, nici Petre Roman si nici Gelu Voican-Voiculescu nu au negat apartenenta lor la Loja Memphis-Mistraim.
Hrebenciuc, Talpes, Babiuc, Halaicu…
Din Masonerie ar face parte si urmatorii:
Viorel Hrebenciuc (deputat, “eminenta cenusie” a PSD);
Ioan Talpes (vicepremier, numarul doi la Palatul Victoria, fost numarul doi la Cotroceni);
ministrii Razvan Teodorescu, Gabriel Oprea si Eugen Bejenariu.
In ce-l priveste pe Adrian Nastase, unii zic ca ar fi mason al unei Loji din Germania, altii ca ar fi doar reprezentant al Ordinului de Malta. Oricum, “botezul” lui in ale Masoneriei, daca a fost facut, nu a avut loc in Romania, ci in afara tarii.
Intr-o situatie similara se afla si cel dintii prim-ministru postdecembrist (si fost ministru de externe), Petre Roman: daca este mason (nr. – in Loja franceza Memphis-Misraim), tot “afara” a fost facut. Si tot peste hotare (se pare, in SUA) a fost uns mason si Mircea Geoana.
Tot din sera acelorasi ministri de externe l-am identificat ca mason si pe senatorul PSD (fost PD) Adrian Severin (cel cu “lista” cu ofiteri acoperiti din politica si presa).
Dintre fostii oameni politici din prima linie, ii putem aminti pe:
Gavril Iosif Chiuzbaian (fost ministru PUNR al justitiei); Victor Babiuc (care de-a lungul timpului a condus trei ministere diferite, Apararea, Justitia si Internele), acum “mason in adormire”; Crin Halaicu (fost primar liberal al Capitalei);
Dintre artisti ii amintim pe: naistul Gheorghe Zamfir, actorul Tudor Gheorghe .
THE ROMANIAN ASSOCIATION FOR THE CLUB OF ROME(ARCOR)
Lista cu membrii romani cu drepturi depline sau asociati Clubului de la Roma/ The Romanian Association for the Club of Rome
President
Mugur Isarescu
Vice Presidents
Mircea Malitza
Virgiliu N. Constantinescu
Nicolae Danila
Petru Rares
Teodor Melescanu
Sergiu Celac
Secretary General
Calin Georgescu
Executive Director
Mugur Tolici
Members
ALBU LUCIAN-LIVIU,
ALEXANDRESCU VALENTIN
ANDREESCU BOGDAN
ANDRONESCU ECATERINA
ANTON ANTON
BARBU DANIEL
BIRZEA CEZAR
BOSTINA CONSTANTIN
BULIGA GHEORGHE
BUZATU RAZVAN
CELAC SERGIU
CHEBELEU TRAIAN
CODITA CORNEL
COLCEAG FLORIAN
CONSTANTINESCU EMIL
CONSTANTINESCU VIRGILIU
COSEA MIRCEA
CRETU OCTAVIAN
DAIANU DANIEL
DANILA NICOLAE
DIJMARESCU EUGEN
ECOBESCU NICOLAE
ENE ALEXANDRU
FRANC VALERIU
GEORGESCU CALIN
GHEORGHIU IOAN DAN
GHETEA RADU GRATIAN
GIURESCU DINU
GOMOIU TRAIAN
GRUMAZ ALEXANDRU
HAIDUC IONEL
HERA CRISTIAN
HUREZEANU EMIL
ILIESCU ION
IOSIFESCU MARIUS
ISARESCU MUGUR
LAZEA VALENTIN
LECA AURELIU
MALITA MIRCEA
MARCUS SOLOM0N
MARGA ANDREI
MELESCANU TEODOR
MELESCANU RADU
MICU NICOLAE
MIHAESCU ANA MARIA
MIHAILESCU ION
MIRCEA VIRGINIA
MIRONOV ALEXANDRU
MOLDOVAN ROXANA
MORARIU OCTAVIAN
NEGRITOIU MISU
NEGUT SILVIU
NICULESCU ALEXANDRU
NICULESCU GABRIEL
PAMBUCCIAN VARUJAN
PANIN NICOLAE
PASCU IOAN MIRCEA
PAUNA CATALIN
POP NAPOLEON
POPA CRISTIAN
POPESCU DAN DUMITRU
PRICOPIE REMUS
PURICA IONUT
RADUT RADU CRISTIAN
RARES PETRU
ROMAN PETRE
RUS IOAN
SADLAK JAN
SALA MARIUS
SANDI ANA-MARIA
SECARES VASILE
SERBANESCU ILIE
STOENESCU VIRGIL
TEODORESCU GELU
TIRIAC ION
TOLICI MUGUR
TUDOR GABRIELA
VADINEANU ANGHELUTA
VASILESCU ADRIAN
VOICULESCU DAN
INSTITUTUL DE PROIECTE PENTRU INOVATIE SI DEZVOLTARE (IPID)
Unul dintre puii Clubului de la Roma in Romania este Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare (IPID), infiintat in anul 2006 ca organizatie non-profit.
Membrii IPID:
Ecaterina Andronescu
Chimist, rector al Universitatii Politehnice Bucuresti (2004 -), ministru al Educatiei si Cercetarii (2001-2003), deputat in Parlamentul Romaniei (1996 -), Ministru al Educatiei, Cercetarii si Inovarii (2008 -).
Sergiu Celac
Diplomat, ministru de externe (1989-1990), ambasador in Marea Britanie si Irlanda (1990 -1996), vicepresedinte al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, senior adviser la Centrul National pentru Dezvoltare Durabila
Virgiliu N. Constantinescu (fost presedinte IPID, 2006) [In memoriam]
Doctor in inginerie aerospatiala, presedinte al Academiei Romane (1994 -1997), presedinte al Agentiei Spatiale Romane, ambasador al Romaniei in Belgia (1997-2003). A decedat in ianuarie 2009.
Daniel Daianu (fost presedinte IPID, 2007)
Economist, ministru al finantelor (1997-1998), profesor universitar la scoala Nationala de Studii Politice si Administrative din Bucuresti, membru corespondent al Academiei Romane, deputat in Parlamentul European (2007 – 2009).
Vasile Ghetau
Sociolog, specialist in demografie, profesor la Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala a Universitatii din Bucuresti, expert la Centrul Demografic ONU-CEDOR (1974-1984).
Ionel Haiduc (presedinte IPID in exercitiu, 2009)
Chimist, presedinte al Academiei Romane (2006 – ), profesor universitar la Facultatea de Chimie si Inginerie Chimica a Universitatii “Babes-Bolyai” din Cluj Napoca, rector al acestei universitati (1990 -1993).
Marius Iosifescu
Matematician, membru titular al Academiei Romane, director al Institutului de Statistica Matematica si Matematica Aplicata “Gh. Mihoc – Caius Iacob”, membru al Societatii Americane de Matematica.
Mircea Malita
Matematician si diplomat, membru titular al Academiei Romane, ministru al invatamantului (1970-1972), ambasador in Elvetia (1980-1982) si in Statele Unite (1982-1985).
Petru Rares
Economist, director general al Institutului Bancar Roman, consilier pentru Romania al Bancii Nationale a Greciei; a lucrat in Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Comertului, Agentia Romana pentru Promovarea Investitiilor Straine.
Serban Sturdza
Arhitect, specializat in renovare si urbanism, fost cadru didactic la Facultatea de Arhitectura din Timisoara, presedinte al Ordinului Arhitectilor din Romania.
Florin Constantiniu
Istoric, specialist in istoria Romaniei, membru titular al Academiei Romane, profesor universitar la Facultatea de Istorie a Universitatii din Bucuresti.
Calin Georgescu (director executiv IPID)
Doctor in pedologie, director executiv al Centrului National pentru Dezvoltare Durabila, secretar general al Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma. A coordonat realizarea Strategiilor Nationale de Dezvoltare Durabila din 1999 si 2008.
Victor Giurgiu
Inginer silvic, profesor universitar, membru corespondent al Academiei Romane, presedintele sectiei de silvicultura a Academiei de stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”.
Cristian Hera (fost presedinte IPID, 2008)
Inginer agrochimist, doctor docent in stiinte, membru titular al Academiei Romane, presedinte al Academiei de stiinte Agricole si Silvice “Gheorghe Ionescu Sisesti”.
Mugur Isarescu
Economist, guvernator al Bancii Nationale a Romaniei, prim ministru al Romaniei (1999 – 2000), presedintele Asociatiei Romane pentru Clubul de la Roma, membru titular al Academiei Romane.
Dan Puric
Actor si regizor la Teatrul National “Ioan Luca Caragiale”, spectacole de teatru, pantomima, film, turnee artistice pe toate continentele, autor al volumelor “Cine suntem” (2008) si “Omul frumos”(2009).
Veronica Savanciuc
Economist, presedinte si CEO al agentiei de publicitate Lowe&Partner Romania.
Gheorghe Stefan
Doctor in electronica, profesor universitar la Universitatea Politehnica din Bucuresti, Facultatea de Electronica, Telecomunicatii si Ingineria Informatiei, membru al New York Academy of Sciences.
INSTITUTUL ASPEN ROMANIA
Organizatia paramasonica Skull&Bones din care face parte familia prezidentiala Bush, fondata in SUA in 1950. Filiala din Romania a fost infiintata in anul 2009. O astfel de organizatie isi propune in principiu sa cultive generatii de lideri politici pe care apoi sa-i controleze, adica “sa dezvolte lidearship-ul iluminat”, potrivit site-ului propriu.
Presedinte
Mircea Geoana, fost presedinte PSD, ex-Ministru de Externe, membru Aspen de pe vremea cand era ambasador in SUA
Potrivit site-ului Aspen, din organizatie fac parte: Stefano Albarosa, CEO CEFIN, Gheorghe Barba, director pentru Europa de Est al Wallbridge Group, Andres Baudia, CEO VEOLIA Romania, Mateo Codazzi, ENEL Romania, Michael Cole, Smithfield Foods SUA, Mihnea Constantinescu, seful de cabinet al premierului Tariceanu, Ionut Costea, presedintele Reiffeisen Bank, Daniel Daianu, Nicolae Danila, CEO BCR, Cosmin Dobran, consilier MAE, Calin Dragan, CEO Coca-Cola Romania, Bogdan Enoiu, CEO McCann Erikson, François Formont, CEO Dacia Renault, Patrick Gelin, CEO BRD, Florin Ilie, ING Bank, Antonello Iroce, ENEL Italia, Sergiu Medar, fostul sef al serviciului de informatii al Armatei si fost consilier al presedintelui Basescu, Enrico Malerba, CEO Pirelli Romania, Mugur Isarescu, Sorin Minea, CEO ANGST, Richard Moat, CEO Orange Romania, Liliana Solomon, CEO Vodafone, Dan Ostahie, CEO ALTEX, Misu Negritoiu, CEO ING Bank, Rasvan Radu, presedinte UniCredit, Paolo Sartori, Centrul SECI, Florin Talpes, SOFTWIN, Dan Sucu, Mobexpert, Jean Valvis, CEO La DORNA, Steven von Groningen, CEO Reiffeisen Romania, Nicolae Voiculescu, CEO NOVARTIS PHARMA.
Sursa: Evenimentul Zilei, luni, 17 Mai 2004
Update: O precizare necesară legată de Lista masonilor din România
Documentul “Lista masonilor din România”, postat pe mai multe pagini de internet şi preluat şi de cotidianul.ro, este o contrafacere a unor date parţial corecte, din care s-a fabricat o listă în care s-au introdus, în mod premeditat, şi persoane care, cităm: “nu cunosc că am devenit francmasoni fără ştirea, ori împotriva voinţei noastre”. Unele persoane au confirmat, iar altele că au cochetat cu ideea, au tatonat, au fost iniţiaţi, dar că au părăsit loja. Nu neapărat Marea Loja Naţionala din România.
Din lectura atentă a rapoartelor publice ale Serviciului Român de Informaţii nu rezultă să se fi afirmat că “Marea Loja Naţională din România, condusă de Marele Maestru Eugen Ovidiu Chirovici, este o creaţie a serviciilor secrete ruse realizată cu sprijinul direct al criptocomuniştilor români”.
În primul rând, MLNR fiinţează din secolul al XIX-lea, când nu existau criptocomunişti români, iar Ohrana Tarista nu s-ar putea spune că a fost interesată în revoluţiile din 1848 în Moldova, Ţara Românească şi Transilvania, din moment ce Ţarul şi Sultanul s-au aliat pentru reprimarea lor. Deci, Serviciul Român de Informaţii nu putea comite o asemenea grava eroare istorică.
În al doilea rând, Serviciul Român de Informaţii nici nu ar fi competent, a priori, în materia lojilor şi activităţilor francmasonice.
Mai mult, generalul Ovidiu Soare, fost şef al Departamentului Apărarea Constituţiei, persoana cea mai îndrituită să se fi pronunţat dacă vreo lojă masonică este folosită ca acoperire a activităţilor sau agenţilor vreunui serviciu secret străin, este el însuşi menţionat în listă, ceea de dovedeşte amatorismul autorilor contrafacerii.
În al treilea rând, o listă, cât de cât reală, a francmasonilor din România ar trebui să cuprindă câteva mii de nume!

„Putem fi împuşcaţi fără mascarada asta!” (1)

Nicolae Ceausescu
Blasfemia şi Crăciunul însângerat al anului 1989 nu trebuie uitate. Mascarada procesuală – un simulacru al noţiunii de Justiţiei nu a fost decât o actualizare a fărădelegilor staliniste comise de Tribunalului Poporului din anul 1946. În ambele cazuri au tras românii în români. Ambele vor rămâne ca stigmat, ca blestem asupra Neamului Românesc. Astăzi, în apropierea zilei asasinării Ceauşeştilor, vă prezentăm un colaj al stenogramei aşa-zisului proces, cules din presa vremii. Citiţi sau recitiţi ceea ce s-a întâmplat atunci, puneţi faţă în faţă cele rostite în cazarma de la Târgovişte cu ticăloşia celor care se află astăzi la cârma Ţării, cu situaţia dezastruoasă în care se află România astăzi, şi judecaţi „sine ira et studio!”. Spuneţi celor care încă nu se născuseră atunci, tinerilor de astăzi, Adevărul: în 1989 România era o Ţară Suverană! În 2013 România este o colonie! (Ion Măldărescu, ART-EMIS)
 
Tribunalul Poporului[1] din 25 decembrie 1989                  
25 Decembrie1989 – Garnizoana Târgovişte
Judecător Gică Popa
Stenograma „procesului” Nicolae şi Elena Ceausescu
O voce: Un pahar cu apă!
Judecătorul: Vă rog să luaţi loc. Suntem în faţa unui Tribunal al Poporului.
Nicolae Ceauşescu: Nu recunosc nici un tribunal în afară de Marea Adunare Naţională.
Judecătorul: Marea Adunare Naţională s-a desfiinţat. Noul organ al puterii este altul.
Nicolae Ceauşescu: Lovitura de stat nu poate fi recunoscută.
Judecătorul: Noi judecăm după noua lege adoptată de catre Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Te rog să te ridici în picioare, inculpat.
Nicolae Ceauşescu: Citiţi Constituţia ţării.
Judecătorul: Am citit-o, o cunoaştem şi nu este cazul să dai dumneata indicaţii să citim Constituţia ţării. O ştim mai bine decât dumneata, care n-ai respectat-o.
Nicolae Ceauşescu: Nu voi răspunde la nici o întrebare.
Avocat Teodorescu: Sunt avocatul Teodorescu Nicolae din Baroul Bucureşti şi avocatul Lucescu Constantin din Baroul Avocaţilor Bucureşti. Noi suntem aceia care urmează să le asigurăm apărarea celor doi inculpaţi ce compar în faţa tribunalului militar teritorial. Vă rog să-mi daţi aprobarea să iau legatura cu cei doi.
Judecătorul: Poftim, două minute.
Avocat: Domnule Ceauşescu, este şansa de a spune ce v-a îndemnat să faceţi, este un tribunal legal constituit. Organismul pe care dumneavoastră îl invocaţi a fost desfiinţat prin forţa poporului, prin voinţa poporului român. Dacă întelegeţi, vă rugăm să ne spuneţi, cu ce înţelegeti să vă faceţi aceasta apărare? Este o obligaţie morală faţă de dumneavoastră, vă rugăm să va ridicaţi în picioare, indiferent dacă dumneavoastră sunteţi de acord sau nu. Pentru că acesta este totuşi un tribunal legal constituit. (Avocatul Teodorescu Nicolae poartă o discutie cu Nicolae Ceauşescu, dar aceasta nu se înţelege )
Nicolae Ceauşescu: Nu dau socoteală decât în faţa Marii Adunări Naţionale. Nu recunosc tribunalul.
Judecătorul: Domnule avocat, vă rog sa luaţi loc.
Avocat: Vă mulţumesc.
Judecătorul: Inculpatul a refuzat, timp de 25 de ani, să poarte un dialog cu poporul, deşi a vorbit în numele poporului, ca fiul cel mai iubit al poporului, în derâdere şi-a bătut joc de acest popor. Nici astăzi nu vrea să coopereze cu tribunalul, se cunosc datele. Zilele de sărbătoare erau adevarate festinuri, în care acest inculpat şi această inculpată îşi aduceau în jurul lor camarila şi cu cele mai luxoase toalete care nu existau nici la regii care au existat şi există azi în lume nu era atâta fast, iar poporului îi dadea 200 gr. de salam pe zi, pe buletin. Genocidul care l-au facut acest inculpat şi această inculpată jefuind poporul (jaful l-au comis cei care au urmat la conducerea României – n.n.) , îşi aroga dreptul de a vorbi în numele poporului, nici astăzi nu vrea să vorbească, este laş si la propriu şi la figurat. Avem datele cunoscute, atât ale dânsei, cât şi ale dânsului.Vă rog, reprezentantul procuraturii, îi dau cuvântul pentru a susţine actul de acuzare.
Procuror Voinea:Domnule preşedinte şi onorată instanţă, avem de judecat astăzi pe inculpaţii Ceauşescu Nicolae şi Ceauşescu Elena care se fac vinovaţi de grave crime îndreptate împotriva poporului român, cei doi inculpaţi au săvârşit fapte incompatibile cu demnitatea umaniă, cu principiile justiţiei sociale, acţionand discreţionar, despotic şi criminal, în mod deliberat, pentru a distruge poporul român, în numele căruia s-au erijat drept conducatori. Pentru crimele grave săvârşite de cei doi inculpaţi în numele poporului român, victimele nevinovate ale acestor doi tirani, vă solicit:
Domnule preşedinte şi onorată instanţă, vă cer condamnarea acestora la moarte pentru săvârşirea următoarelor fapte penale:
- infracţiune de genocid, prevăzută de Articolul 357, Aliniatul 1, Cod Penal, litera c;
- subminarea puterii de stat prevăzuta de Articolul 162, Cod Penal, pentru organizarea de acţiuni armate de natură să slabească puterea de stat;
- infracţiunea de acte de diversiune prevăzute de Articolul 163, Cod Penal, pentru distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuinţare, în întregime sau în parte, prin explozii sau orice alt mod al instalaţiilor industriale sau a altor bunuri de natură să aducă în orice mod atingere securităţii statului;
- pentru infracţiunea de subminare a economiei naţionale, prevăzută de Articolul 165, Cod Penal, prin faptul ca au folosit o organizaţie din cele prevazute de Articolul 145, Cod Penal, ori de a împiedica activitatea normală a acestora, de natură să submineze economia naţionala a poporului român.
Judecătorul: Ai auzit inculpat Nicolae Ceauşescu? Tribunalul îţi cere să te ridici în picioare. Ai auzit care sunt învinuirile care ţi se aduc ?
Nicolae Ceauşescu: Nu răspund decât în faţa Marii Adunări Naţionale. Puteţi face orice mascaradă, nu recunosc !
Judecătorul: Mascarada ai făcut-o dumneata timp de 25 de ani. Asta este mascarada pe care ai făcut-o şi ai dus ţara în pragul prăpastiei.
Nicolae Ceauşescu: Nu vreau de loc ca… dar tot ceea ce s-a spus e fals… sunt peste 3,5 milioane de apartamente etc.
Judecătorul: E fals ? Da. Nu recunoaşte învinuirile ce i se aduc.
Nicolae Ceauşescu: Nu, n-am spus nimic. N-am dat nici o declaraţie. Nu mai dau nici o declaraţie, nu mai răspund nici un cuvânt, decât în faţa Marii Adunări Naţionale.
Judecătorul: Nu recunosc învinuirile ce mi se aduc, vă rog sa semnaţi.
Nicolae Ceauşescu: Nu voi semna nimic!
Judecătorul: Situaţia se cunoaşte, situaţia dezastruoasă a ţării nu o cunoaştem numai noi, ci fiecare om cinstit din această ţara, care a mocnit până în ziua de 22 Decembrie 1989 când au apărut zorii libertăţii. Cunoaştem situaţia cu toţii, lipsa de medicamente, care din ordinul dumitale inculpat a făcut ca să moara oameni, să moara copii, în spitale fără medicamente, fără hrană, fara căldura, fără lumină, nu te-ai gândit la acest lucru ? Acum discut cu inculpatul Ceauşescu Nicolae. Din ordinul cui s-a facut genocidul de la Timişoara? Inculpatul refuză să răspundă.
Nicolae Ceauşescu: Răspund în faţa Marii Adunari Naţionale.
Judecătorul: Lasă placa asta veche. Am auzit-o şi ştim încăpăţânarea de care ai dat dovadă până în prezent.
Nicolae Ceauşescu: Refuz să răspund la întrebarea cine este autorul genocidului de la Timişoara.
Judecătorul: Istoria, naţiunea a făcut-o, n-ai făcut-o dumneata.
Nicolae Ceauşescu: Pentru Istorie, Marea Adunare Naţională va afla adevărul şi nu cei care au organizat lovitura de stat!
Judecătorul: Am organizat lovitura de stat? Ai uzurpat puterea. Răspunzi numai la întrebările pe care ţi le pun eu!
Nicolae Ceauşescu: Nu răspund!
Judecătorul: La Bucureşti cine a ordonat să se tragă în mulţime, în tineri, nu cunoasteţi, nu cunoaşteţi situaţia de la Bucureşti? S-a tras în Piaţa Palatului în mulţime, eşti străin de acest lucru? Şi acum continuă să se tragă în oameni nevinovaţi, în bătrâni, în copii, în locuri, de nişte fanatici, cine sunt aceşti fanatici? Cine i-a platit ?
Nicolae Ceauşescu: Nu răspund la nici o întrebare, pentru că, vă rog să nu consideraţi că răspund la intrebare. Nu s-a tras în Piaţa Palatului în nimeni, dimpotrivă au fost ordine clare să nu se tragă.
Judecătorul: Din partea cui ai dat dumneata ordin să nu se tragă?
Nicolae Ceauşescu: Da. Eu am dat ordin să nu se tragă, inclusiv la televiziune, inclusiv la teleconferinţa care este înregistrată.
Judecătorul: Consemnaţi vă rog.
Nicolae Ceauşescu: Nu. Nu recunosc decât în faţa Marii Adunări Naţionale. Tot ceea ce s-a spus în plus sunt falsuri, provocări.
Judecătorul: Nu recunosc să fi dat ordin, eu sau acoliţii mei să se tragă în mulţimea adunată la Sala Palatului. Nici nu s-a tras de altfel.
Judecătorul: 64.000 de victime sunt astăzi ca urmare a dispozitiilor date de dumneata, în toate oraşele, ai auzit, în toate muncipiile ţării, cum le pronunţai dumneata, în toate municipiile pe care te laudai că le-ai construit. S-au construit cu sudoarea poporului, indobitocit, sleit, toti oamenii de cultură, toate inteligenţele le-ai persecutat, ca să nu fugă din ţară, să ne lase pe mâna dumitale. Aveţi de pus intrebări ?
Procurorul Voinea: Domnule preşedinte, să ne spună inculpatul cine sunt mercenarii străini care şi la ora aceasta trag în populaţia de pe întreg teritoriul ţării, cine i-a adus şi cine îi plateşte pe aceşti mercenari ?
Judecătorul: Răspunde, te rog, inculpat.
Nicolae Ceauşescu: O altă provocare şi nu răspund decât în faţa Marii Adunări Naţionale, a poporului.
Judecător: Refuz să răspund la întrebarea cine a recrutat şi dirijat mercenarii străini care săvârşesc fapte de teroare şi în prezent, omorând populaţia paşnica şi nevinovată.
Judecătorul: Dânsa este vorbăreaţă, dar am văzut-o de mai multe ori că nu mai citea. Savantul, inginerul, academicianul, care nu ştia să citească. Analfabeta ajunsese academician.
Elena Ceauşescu: O sa te audă intelectualii din ţara asta şi toti colegii mei. O să te audă colegii mei! O sa te audă!
Judecător: Întrebări domnule colonel:
Inculpat Ceauşescu Nicolae, în afară de cele invocate în legatură cu legalitatea acestui tribunal, ai discuţii ?
Nicolae Ceauşescu: Eu răspund la orice întrebare numai în faţa Marii Adunări Naţionale şi a reprezentanţilor clasei muncitoare.
Judecătorul: Ca şi până acum.
Nicolae Ceauşescu: Răspund la orice întrebare în faţa M.A.N.
Judecătorul: Să se consemneze, refuz să răspund la orice fel de întrebare pusă de tribunal. Asta am mai auzit-o de aâtea ori încat stie întreaga lume.
Nicolae Ceauşescu: În faţa loviturii de stat nu răspund celor care au chemat armatele străine în ţara, nu răspund!
Judecătorul: Marea Adunare Naţională de care vorbeşti dumneata a fost dizolvată, destituită.
Nicolae Ceauşescu: Nu o poate nimeni dizolva!
Judecător: Prin voinţa nestramutată poporului avem alt organ al puterii, este Consiliul Frontului Salvării Nationale, legal constituit şi recunoscut pe plan mondial.
Nicolae Ceauşescu: Nu recunosc pe nimeni şi de aceea poporul luptă în ţara până la eliminarea acestei bande de trădatori de ţară, care sunt în legatură cu străinătatea, au organizat lovitura de stat!
Judecător: Nu recunosc noul organ al puterii de stat, legal constituit şi nici organele care au uzurpat, în ghilimele, puterea, de aceea poporul face dezordine astăzi în ţara şi luptă.
Judecător: Pentru cine luptă poporul? Luptă impotriva lui?
Nicolae Ceauşescu: Pentru existenţa sa, pentru independenţă şi suveranitate, pentru integritatea României.
Judecător: Uzurparea puterii a fost făcuta cu ajutorul agenturilor străine, aşa a spus inculpatul!
Nicolae Ceauşescu: Nu este adevărat, voi spune public ori de câte ori va fi nevoie, dar nu recunosc aceasta ca o declaraţie.
Judecător: În primul rând spune-ne-o nouă!
Nicolae Ceauşescu: Ca simpli cetăţeni, cu speranţa că nu veţi lucra pentru nimicirea României.
Judecătorul: Cine ?
Avocat Teodorescu: Pentru ca să putem rezolva o problema de drept, pe care o supunem noi discuţiei, când ne veţi acorda cuvântul, vă rog să binevoiţi să întrebaţi pe inculpatul Ceauşescu Nicolae dacă are cunoştinţă de faptul ca a fost destituit din funcţia sa de Preşedinte al României.
Judecător: Ai aflat de acest lucru ?
Avocat Teodorescu: Şi a inculpatei Elena Ceauşescu dacă ştie că a fost destituită din funcţiunile de stat pe care le deţinea? Şi încă următoarea intrebare: dacă mai are cunoştinţă ca Guvernul a fost demis în integritatea sa şi că toţi care făceau parte din guvern, inclusiv inculpata Ceauşescu Elena, nu mai are aceasta calitate, pentru ca să putem rezolva problema de drept în care prezenţa refuzului nejustificat al acestora, de a răspunde întrebărilor puse de catre Tribunalul Militar, ne vedem obligaţi ca să lămurim noi, ca şi dumnealor să înteleagp, care este legalitatea în ce priveşte posibilitatea de judecare sau de nejudecare a acestora. Vă rog să-l întrebati dacă are cunoştinţă de acestea?
Judecător: Ai auzit inculpat, ai cunoştinţă că ai fost destituit din funcţia care o deţineai, ca menţionatele organe au fost desfiinţate ?
Nicolae Ceauşescu: Sunt Preşedintele României şi Comandantul suprem al Armatei. Ca simpli cetăţeni, ca simpli cetăţeni !
Avocat Teodorescu: Dar nu asta v-am întrebat, eu altceva am întrebat, dacă aveţi cunoştinţă ca vi s-au ridicat aceste funcţiuni ca să putem discuta legalitatea în ce priveşte susţinerile pe care le faceţi dumneavoastră, că nu vă poate judeca decât Marea Adunare Naţională.
Nicolae Ceauşescu: În primul rând nu vă recunosc nici o calitate, ca simpli cetăţeni, ca simpli cetăţeni!
Avocat Teodorescu: Cum doriţi dumneavoastra, ca simpli cetăţeni ?
Judecătorul: Noi simpli cetăţeni, dumneata simplu Preşedinte.
Nicolae Ceauşescu: Sunt Preşedintele Republicii Socialiste România.
Judecător: Vă rog să consemnaţi: Nu recunosc noile organe legal constituite.
Nicolae Ceauşescu: Răspund în faţa Marii Adunări Naţionale şi a poporului, nu a celor care au organizat lovitura de stat cu ajutorul agenturilor străine.
Judecătorul: Plătite de Ceauşescu Nicolae.
Nicolae Ceauşescu: Nu. Nu ! E non sens !
Judecătorul: Inculpat, vă rog să citiţi. Nu recunosc noile organe legal constituite ale puterii de stat, că susţineti că sunteti preşedintele ţării şi comandantul suprem al Armatei.
Avocat: Vă rog să-l intrebaţi pe inculpat dacă are cunoştinta că e demis Guvernul ?
Judecător: De ce, inculpat, ai luat măsura aceasta ca să umileşti poporul, să-l terfeleşti, să-l aduci în halul de umilinţă în care l-ai adus, de ce ai exportat produsele astea pe care le munceau ţăranii? Şi veneau ţăranii de la Caracal, din toata ţara, la Bucureşti să cumpere pâine, pe ger, pe frig, cei care produceau pâinea, cei care te duceai dumneata şi le dadeai indicaţii. De ce ai infometat poporul, de ce ai făcut aceasta, de ce ai înfometat acest popor ?
Nicolae Ceauşescu: Nu vă răspund la întrebare. Voi spune, vă spun ca simpli cetăţeni şi voi arăta şi în Marea Adunare Naţională că pentru prima dată cooperatorii au primit cate 200 de kg de grâu pe persoană, nu pe familie şi mai aveau dreptul încă să mai primească.
Judecător: Primeau, primeau…
Nicolae Ceauşescu: E o minciună şi un fals. Vă spun ca să va gânditi bine, este o minciună în fals şi arată acuma câtă lipsa de patriotism şi ce tradare s-a comis în ţara asta.
Judecător: Dimpotrivă, am luat măsuri să se dea cate 200 kg la ţărani. Şi atunci de ce veneau ţăranii sa ia pâine de la Bucureşti?
Nicolae Ceauşescu: Pardon ! Aproape în toate comunele s-au facut brutării. Asta nu recunoaşteţi ?
Judecător: Încercam să folosim expresia dumitale. Dumneata vorbeşti cu tribunalul!
Nicolae Ceauşescu: Vorbeşte un cetăţean şi ascult pe orice cetăţean, nu vă declar. Nu recunosc nimănui nici o calitate. Ca simpli cetăţeni putem discuta orice.
Judecător: Dumneata foloseai o expresie foarte des, „avem programe minunate”, probabil că de programul ăsta era vorba, una să scrii pe hârtie şi una să se facă în realitate? Aşa ai vorbit şi despre sistematizarea localităţilor, care de fapt a însemnat distrugerea ţărănimii române, a plaiului nostru strămoşesc. Te-ai gândit vreodată la asta? Ca cetăţean?
Nicolae Ceauşescu: Ca cetăţean, niciodată în satele româneşti nu s-a realizat o asemenea dezvoltare. Şi nu de distrugerea satelor româneşti, ci dimpotrivă, de consolidarea de a le asigura producţia.
Judecător: Nu am intenţionat să discut o seamă de motive.
Nicolae Ceauşescu: Vă spun ca simplu cetăţean. De a se întări şi construi spitale, medici, şcoli, tot ce este necesar pentru o viaţă demnă şi care nu s-a făcut în nicio ţara din lume, ca simpli cetăţeni vă spun acest lucru.
Judecător: Ultima întrebare inculpat, vorbeai de egalitate şi că toţi suntem egali, ca fiecare trebuie să primeasca după munca lui. Am văzut la televizor vila fiicei dumitale, avea un cântar de aur pe care ăşi cântarea carnea adusă din străinătate. Carnea asta de aici, a noastra, nu era bună.
Elena Ceauşescu: Extraordinar, extraordinar, de unde scoateţi atâtea scorneli, stă într-un apartament ca fiecare cetăţean.
Judecător: Era vila bunicii.
Elena Ceauşescu: N-are vilă, n-avem nimeni !
Judecătorul: Aţi avut palat.
Elena Ceauşescu: Nu avem, sunt ale ţării.
Judecătorul: Pentru copii dădeai 10 lei pentru revelion ca să-şi cumpere bomboane, aşa ai înţeles dumneata ca să ajuţi copiii, familiile cu copii.
Procuror: Domnule preşedinte, am o întrebare: Să ne spună inculpatul Ceauşescu Nicolae, contul de 400.000 de dolari…
Judecătorul: 400 de milioane de dolari din Elveţia.
Elena Ceauşescu: Ce cont?
Procuror: Pe numele cui este, cui aparţine?
Ambii inculpati: Ce cont?
Judecător: Cele 400 de milioane de dolari care au fost depuse la băncile din Elveţia ?
Elena Ceauşescu: Să se facă dovada, dovada!…
Judecător: O să se aducă si dovada!
Nicolae Ceauşescu: Nu există nici un cont al nimănui şi ceea ce spuneţi arată cât de fals şi de provocator vorbesc cei care au făcut lovitura de stat.
Judecător Popa: Îţi place mereu să foloseşti termenul de lovitură de stat.
Nicolae Ceauşescu: Vă rog, nu am terminat. Ca cetăţeni…
Judecător: Vă rog să consemnaţi: nu recunosc să fi depus eu sau alte persoane în numele meu, al familiei mele…
Nicolae Ceauşescu: Nici un dolar.
Judecător: Nici un dolar la vreo bancă din străinatate.
Nicolae Ceauşescu: Nu, nu am dat declaraţie, îţi spun ca simplu cetăţean! Ce minciună, ce falsitate!
Judecător: La fiica dumitale s-a găsit suma de 90.000 de dolari, iar pe cetăţenii care aveau un dolar îi trimiteai în judecată!
Avocat Lucescu Constantin: Suntem la aceste 400 de milioane de dolari, vă rugăm să întrebaţi inculpatul dacă nu a deschis vreun cont şi nu există pe numele domniei sale, dar dacă totuşi contul există, este de acord să declare că îi lasă să vină în ţara pentru statul român, aceşti bani, în Banca Nationala?
Judecător: Ai înţeles inculpat?
Nicolae Ceauşescu: Vom discuta în Marea Adunare Naţională.
Avocat Lucescu Constantin: Acum să ne spună dacă aceşti bani pot fi remişi statului român?
Nicolae Ceauşescu: Pentru dumneavoastră, ca simpli cetăţeni.
Judecătorul: Noi suntem tribunalul, nu suntem simpli.
Nicolae Ceauşescu: Nu vă recunosc calitatea asta.
Judecătorul: Noi avem calitatea de tribunal.
Nicolae Ceauşescu: Dar ca cetăţeni, vă spun că nu am avut şi nici nu am cont în nici o ţara, în nici o valută.
Judecătorul: Nu aveţi un fond depus în valută în nici o ţară…
Procuror Voinea: Domnule preşedinte, dacă acest inculpat paranoic nu are nici un cont, să încheiem şi noi conturile cu el, că se pare că nu ne putem înţelege(Judecătorul ameninţă şi jigneşte de mai multe ori n.n.)
Sursa : art-emis.ro
Citeste :

Nu vindeți pământul țării



Nu vindeţi pământul ţării la o lume căpcăună
Nu mai vindeţi, nu mai vindeti iarăşi ţarina străbună!
Nu ne vindeţi orizontul, nu vindeţi ape din râu
Nu ne vindeţi codrul verde, nici lanurile de grâu.
Nu vindeţi livezi şi sate nici la regi, nici la nebuni
Nu vindeti văi şi fâneţe stolurilor de tăuni!
Nu ne vindeţi, nu ne vindeţi, generali şi amirali,
C-aţi distrus armata ţării, eu v-acuz drept criminali.
Nu ne vindeţi, nu ne vindeţi, nici ogorul nici mormântul,
Trădătorilor de ţară, nu v-ar mai răbda pamântul!
Nu ne vindeţi, nu ne vindeţi, istoria şi trecutul
Trădătorilor de ţară, ne-aţi înstrăinat avutul.
Nu ne vindeţi, nu ne vindeţi, senatori, la venetici
Din apărători de ţară ne-aţi devenit inamici
Nu vindeţi aurul ţării la negustori şi zevzeci
Nu ne vindeţi, nu ne vindeţi, eu v-am condamnat pe veci!
Nu ne vinde, nu ne vinde, parlamentar impostor
Ai trădat o naţiune şi-ţi baţi joc de un popor
Ne-ai vândut averea ţării clanurilor din Apus
Joci mereu o carte dublă, când diavol când cel sus pus!
de Virgil Ciucă
New York, 22 noiembrie 2013. Din volumul “Execuția” – în lucru
Sursa: Starea Natiunii  

24 de ani de la moartea părintelui Arsenie Boca

Mii de români au luat calea Mânăstirii Prislop, într-un pelerinaj menit să îi aducă un omagiu unuia dintre cei mai mari duhovnici români ai secolului XX, părintele Arsenie Boca. Astăzi, se împlinesc 24 de ani de la trecerea sa în lumea drepților, iar creştinii ortodocşi merg, în număr mare, la mormântul său. Cu puţin timp înainte de moarte, el a prezis sfârşitul dictatorului comunist, Nicolae Ceauşescu, dar şi propriul lui sfârşit.
Zeci de mii de creştini ortodocşi sunt aşteptaţi la Mânăstirea Prislop, la manifestările prilejuite de împlinirea a 24 de ani de la trecerea în nefiinţă a părintelui Arsenie Boca
La mormântul părintelui Arsenie Boca, de la Mănastirea Prislop, din Țara Hațegului, ajung, aproape zilnic, sute de pelerini. Cu atât mai mulţi, vin, an de an, la pomenirea sa, prilejuită de trecerea în nefiinţă, la data de 28 noiembrie 1989. Locul de veci constituie, azi, unul din importantele locuri de pelerinaj din țară, în ultimii ani numărul de pelerini veniți pe această dată este estimat la 30.000 – 40.000 de oameni.
Astăzi, autorităţile estimează sosirea a peste 15.000 de pelerini. Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi (IJJ) Hunedoara, căpitanul Nicolae Răducu, a declarat că peste 90 de jandarmi, poliţişti şi pompieri vor asigura măsurile de ordine şi siguranţă publică începând de miercuri după-amiază şi până joi seară, la manifestările religioase de la Mănăstirea Prislop.
Omul lui Dumnezeu sau Sfântul Ardealului, cum este pomenit, adeseori, părintele Arsenie Boca i-a convins pe mulţi creştini să îşi păstreze credinţa în Dumnezeu, în vremuri de restrişte. Chiar şi după moartea sa, mulţi cred că, rugându-se la mormântul lui, primesc iertare, binecuvântare sau îşi schimbă viaţa în bine.
Convieţuire spirituală pe Facebook
Până nu demult, despre părintele Arsenie Boca şi despre Mânăstirea Prislop, la care a fost stareţ şi, apoi, după ce a fost transformată în mănăstire de maici, a slujit, se ştia mai mult din povestirile oamenilor sau din cărţi. Acum, internetul a dat o mână de ajutor mediatizării acestui lăcaş de cult şi a vorbelor de duh şi rugăciunilor părintelui, păstrate de-a lungul timpului. Pe pagina de Facebook a mânăstirii Prislop, apar, zilnic, rugăciuni, sfaturi, reţete de post dar şi povestiri despre gesturile de bunăvoinţă faţă de semeni aflaţi în greutăţi.
Tot acolo, oamenii vorbesc despre împlinirile sufleteşti de care au parte când merg la mormântul părintelui Arsenie Boca sau îşi dau întâliri pentru a merge împreună, în pelerinaj, în Ţara Haţegului. Acolo am găsit postată o povestire, relatată de un călugăr al mănăstirii, despre cum a profeţit părintele Arsenie Boca moartea dictatorului Nicolae Ceauşescu, dar şi moartea sa.
Dumnezeu să-l odihnească în Lumina Învierii Sale.
„Să-mi faci crucea”
Noiembrie, 1989. Afară ninge uşor şi fulgii se lipesc de fereastră. Dalta muşcă încet din lemnul tare. Printre lacrimi, cu o durere surdă în inimă, tâmplarul a sculptat deja un nume – „Arsenie”. Ar trebui să mai scrie încă un cuvânt. Doar atât. „Ieromonahul”. Unsprezece litere. Dar nu poate. Durerea îl apasă din ce în ce mai tare şi gândul că nu-l va mai vedea niciodată pe părintele Arsenie Boca îi sfredeleşte inima. Îi răsună în minte cuvintele de la ultima întâlnire: „Să vii la mine la mormânt, că te voi putea ajuta mai bine decât acum”.
(profeţia mortii sale)
„Măi, hai să-ţi spun ţie ceva, că sţiu că tu nu mă spui la nimeni”. Şi continuă: „Hai, să-ţi spun cum se va descotorosi România de comunism. Toate celelalte ţări comuniste vor face paşnic trecerea de putere de la comunism la capitalism – ca şi când dai cămaşa de pe tine şi iei altă cămaşă – numai România va face trecerea prin vărsare de sânge şi vor muri mulţi”. L-am întrebat pe Părintele dacă voi muri şi eu. Atunci, sfinţia sa s-a aşezat către Răsărit, cu mâinile împreunate, ca şi când s-ar fi rugat (nu cum fac preoţii, cu mâinile în sus). A stat aşa, cu faţa către cer, vreo 15 minute. Mi-a spus, apoi, că nu voi muri la revoluţie, dar că „ăsta” va muri în ziua de Crăciun. L-am întrebat: „Care ăsta?”. „Ăsta, mă, care ziceţi voi că nu vi-l mai schimbă Dumnezeu”. Am întrebat încet: „Ceauşescu, Părinte?”. Dânsul mi-a zis: „Da, mă, ăsta. Şi voi muri şi eu, cu vreo trei săptămâni înaintea lui”.
Preot-martir
Părintele Ieromonah Arsenie Boca, s-a născut pe data de 29 septembrie 1910, în Vața de Sus, judeţul Hunedoara. Teolog, artist plastic (muralist) român, a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu de la Sâmbata de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop, unde datorită personalității sale veneau mii și mii de credincioși, fapt pentru care a fost hărțuit de Securitate. În biografia sa, scrisă pe wikipedia.org, se arată că a fost unul din martirii gulagului comunist, închis la Securitatea din Brașov, dus la Canal, închis la Jilava, București, Timișoara și la Oradea. A pictat biserica din Drăgănescu (la 25 Km de București).
„Scara dumnezeiescului urcuş”
Numele său real este Zian Boca. Înainte să ia calea mânăstirii, părintele a urmat Liceul Naţional Ortodox „Avram Iancu”, din Brad, pe care l-a terminat ca șef de promoție în 1929. În același an, s-a înscris la Academia Teologică din Sibiu, pe care a absolvit-o în 1933. A primit – la recomandarea profesorului Nicolae Popovici – o bursă din partea Mitropolitului Ardealului Nicolae Bălan pentru a urma cursurile Institutului de Arte Frumoase, din București. În paralel, audiază cursuri la Facultatea de medicină ținute de profesorul Francisc Rainer și prelegerile de Mistică creștină ale profesorului Nichifor Crainic de la Facultatea de Teologie din București. Fascinat de lucrarea „Scara dumnezeiescului urcuș”, scrisă de Ioan Scăraru, o traduce în limba română în doar 5 luni. Această traducere nu a văzut lumina tiparului.
L-a pictat pe Mihai Viteazul, la Atheneul Român
Remarcându-i talentul artistic, profesorul Costin Petrescu i-a încredințat pictarea scenei care îl reprezintă pe Mihai Viteazul de la Atheneul Român. Trimis de chiriarhul său, Nicolae Bălan, călătorește la Muntele Athos pentru a aduce manuscrisele românești și grecești ale Filocaliei. Aici are parte de o experiență duhovnicească formatoare pentru viata de călugăr pentru care optase încă din anii studenției, de la Sibiu.
La Muntele Athos
În 1935 – ca absolvent al Academiei Teologice – a fost hirotesit citeț și ipodiacon. Pe 11 septembrie 1936 este hirotonit diacon celibatar de către mitropolitul Nicolae Bălan. În anul 1939 petrece trei luni la Schitul Românesc Prodromu de la Muntele Athos, apoi este închinoviat la Mănăstirea Sâmbăta de Sus (județul Brașov).
Călugăr din 1940
În Vinerea Izvorului Tămăduirii din anul 1940 este tuns în monahism. În 1942 este ridicat la treapta preoțească și numit stareț al Mânăstirii Brâncoveanu pe care o renovează schimbând înfățișarea locurilor. Deja, din 1940, declanșează la Mănăstirea de Sâmbăta de Sus ceea ce s-a numit „mișcarea de reînviere duhovnicească de la Sâmbăta”, despre care Nichifor Crainic spunea: „Ce vreme înălțătoare când toată țara lui Avram Iancu se mișca în pelerinaj, cântând cu zăpada până la piept, spre Sâmbăta de Sus, ctitoria voievodului martir Constantin Brâncoveanu!”.
Arestat pentru un gest creştin
După ocuparea țării de către armata sovietică, Părintele Arsenie a fost arestat pentru prima oară la Râmnicu Vâlcei pe 17 iulie 1945, dus la București și eliberat pe 30 iulie 1945 pentru că nu i-a fost găsită nicio vină. Apoi a fost arestat în 14 mai 1948, pentru vina a-i fi ajutat creștinește cu hrană pe luptătorii anticomuniști din Munții Făgărașului. Atât pentru aceste bănuieli, cât și datorită notorietății sale printre credincioșii creștini, este schingiuit o lună și jumătate, silit să dea repetate declarații, fiind apoi eliberat.
La Mânăstirea Prislop
Mitropolitul Nicolae Bălan îl strămută de la Sîmbăta la Mănăstirea Prislop în noiembrie 1948. Acolo devine stareț, iar după ce sălașul s-a transformat în mănăstire de maici, a rămas ca duhovnic, cu întreruperi în perioadele de arestare și anchetare (1950, 1951, 1953, 1955, 1956).
Pictura prezicătoare
În 1959 comuniștii au risipit obștea și părintelui Arsenie Boca, deja martirizat prin închisori și la Canal, i-au interzis activitatea preoțească până la moartea ce a survenit după torturarea sa de Securitate. Fiind înainte văzător cu duhul el lasă mărturie a supliciului din care i s-a tras moartea, pictând la Biserica din Drăgănescu scena supliciilor Sf. Ștefan cel Nou, pomenit pe 28 noiembrie, data morții Părintelui Arsenie.
Trimis la Canal, salvat de Patriarhul Justinian
În noaptea de 15/16 ianuarie 1950 este a treia oară arestat. Face detenție „administrativă”, fiind dovedit vinovat, până pe 23 martie 1951 la Canal. Eliberarea s-a datorat Patriarhului Justinian care i-a semnalat lui Teohari Georgescu pericolul revoltării făgărășenilor. De Rusalii în 1953 este din nou anchetat, apoi este arestat la Timișoara, Jilava, Oradea pentru 6 luni din 5 oct.1955 până în aprilie 1956. În 1959 i se înscenează nereguli financiare pentru a fi scos abuziv din monahism și pentru a i se interzice să slujească la altar (post-mortem, în 1998, se revine asupra deciziei din 1959).
Pribeag în Bucureşti
A urmat pribegia la București, unde a fost tot timpul ținut în marginalitate. Cu cele două licențe ale sale, una la Belle Arte și alta la Teologie, n-a fost admis decât ca muncitor pictor bisericesc, până când e pensionat în 1968 cu o pensie de mizerie. A fost permanent supravegheat de Securitate. Din 1968 până în 1984 pictează biserica de la Drăgănescu.
A închis ochii la Sinaia dar a fost înmormântat la Prislop
La Sinaia, din 1969 și-a avut chilia și atelierul de pictură, unde s-a retras după 1984. Acolo a și închis ochii, pe data de 28 noiembrie 1989, în vîrstă de 79 de ani. A fost înmormântat, după dorința proprie, la mănăstirea Prislop, la 4 decembrie 1989, prorocind că aici va fi loc de pelerinaj.
Sursa :evz.ro