Teorii sau dezvaluiri cutremuratoare ?

Politicienii americani duc o luptă contra cronometru pentru a ma­jora plafonul de îndatorare a guvernului şi pentru a evita în ultima clipă un default al celei mai mari economii a lumii. Dar o privire aruncată înapoi în istorie arată că datoriile şi deficitele, care au adus ţara în situaţia de acum, au însoţit Statele Unite încă de la crearea lor.

Singura dată în istorie când Statele Unite au avut datorie zero a fost în 1835 datorită devotamentului “maniacal” pentru reducerea aparatului de stat din partea unui preşedinte, Andrew Jackson (1829-1835), care a forţat relocarea a zeci de mii de indieni nativi şi a introdus tarife comerciale atât de mari încât a adus uniunea în pragul destrămării, scrie agenţia de presă Thomson Reuters. Când Jackson a devenit preşedinte, SUA aveau datorii de 58,4 milioane de dolari. Şase ani mai târziu, SUA aveau datorie zero şi pe deasupra 440.000 de dolari în conturi.

“Pentru Jackson datoria era periculoasă, pentru că datoria punea puterea în mâinile cre­ditorilor, iar dacă puterea aparţinea credito­rilor, atunci nu mai era a poporului, acolo unde el credea că îi este locul”, potrivit biografiei lui Andrew Jackson, “American Lion”, scrisă de Jon Meacham.

De atunci, datoriile au crescut constant, ajungând să depăşească 90% din Produsul Intern Brut anul trecut. În prezent, datoria sau, mai precis, creşterea plafonului de îndatorare a guvernului este folosită de politicienii SUA ca mijloc de constrângere pentru a obţine unii de la alţii concesii privind măsurile care trebuie luate pentru reducerea deficitului bugetar.

Această dispută a adus SUA în pragul unei crize artificiale a datoriilor, deoarece dacă până pe 2 august, după cum avertizează Casa Albă, sau după 15 august, aşa cum spun unii analişti, plafonul nu este ridicat, ţara riscă să intre în incapacitate de plată a datoriilor. Limita de îndatorare, în prezent de 14.300 miliarde de dolari, a fost atinsă în luna mai.

Dacă politicienii reuşesc în cele din urmă să majoreze plafonul, măsură la care au recurs de mai multe ori aproape toate administraţiile anterioare, SUA s-ar putea confrunta cu probleme legate de creşterea datoriei. Dacă majorarea limitei întârzie, problemele nu vor întârzia să apară, aşa cum deja au ameninţat analiştii şi agenţiile de rating.

În Europa, state care fac parte din zona euro, una dintre cele mai mari puteri econo­mice ale lumii, au pierdut controlul datoriilor şi au intrat în criză financiară, fiind salvate de la faliment cu fonduri externe şi măsuri dure de austeritate. Se vor afla SUA în aceeaşi situaţie, adică vor ajunge la punctul în care nu vor mai putea absorbi datoriile? Nimeni nu poate ştii, deoarece SUA este totuşi cea mai mare economie a lumii, cu o influenţă comercială, economică, financiară şi militară enormă.

Pe de altă parte, SUA riscă să-şi piardă poziţia de lider al economiilor lumii până în 2016, în faţa Chinei, potrivit estimărilor Fon­dului Monetar Internaţional. Cea mai recentă criză financiară a demostrat că nici cele mai mari forţe economice nu sunt imune la probleme care se propagă rapid datorită globalizării sistemelor financiare.

Guvernele americani şi-au făcut un obicei din a cheltui mai mult decât încasează, după cum o arată statisticile. În ultimele patru decenii, SUA au avut excedent bugetar în doar patru ani, din 1998 până în 2001. Cum poate supravieţui financiar un stat în astfel de condiţii? Simplu: împrumutându-se.

Potrivit lui Paul Ryan, preşedintele co­misiei pentru buget a Camerei Reprezen­tanţilor, în prezent SUA împrumută 42 de cenţi pentru fiecare dolar cheltuit de guvern, iar aproape jumătate din această sumă vine de la creditori precum China.

Singurul mod prin care statul poate păstra sub control datoriile care cresc este prin creş­tere economică. Ori, potrivit celor mai re­cente evaluări ale guvernului, avansul econo­mic este mult mai slab decât s-a anticipat. Econo­mia a crescut, în ritm anualizat, cu 1,3% în T2, după un avans de 0,4% în primele trei luni ale anului. În ritm trimestrial, eco­nomia a crescut cu 0,1% în ianuarie-martie şi cu 0,3% în cele trei luni care au urmat. Plafonul de îndatorare, care este stabilit de Congres, a fost introdus în 1917.