Teorii sau dezvaluiri cutremuratoare ?

Am asteptat cu ceva interes noul proiect de implementare a Pachetului Telecom (set de directive care modifica legislatia privind sectorul comunicatiilor electronice). La finalul anului trecut ANCOM a prezentat un proiect (in dezbatere publica pina pe 14.01.2011 – vezi proiectul de lege, vezi expunerea de motive ).
Personal eram interesat in primul rind de aspectele legate de viata privata, spam, inclusiv despre noua reglementare a cookie-urilor . Doar ca proiectul actual nu scapa nicio vorbulita despre asta, deci presupun ca au lasat-o in ograda Dataprotection.ro, care par a lucra de acasa din sezonul 2011, ca guv.ro nu a fost in stare sa gaseasca un sediu pentru una dintre autoritatile sale (care, intre noi fie vorba ca nu ne aude nimeni, ar juca un rol important in indeplinirea criteriilor pentru povestea cu Schengen). Asa ca… pauza…
Deci trecem la punctul 2 - Neutralitatea Internetului.
Hai sa presupunem ca maine unul dintre marii ISP-isti din Romania (fie el RDS, Romtelecom, UPC, Orange, Vodafone sau cine vreti voi) decide sa faca o intelegere(pe bani, nu pe capace de bere) cu Facebook sau Hi5 prin care sa-i “prioritizeze” traficul catre acest site. Adica Facebook ti se incarca de 3 ori mai repede decit orice alt site de pe Internet. Sau si mai rau, e singurul site care se incarca. In schimb Facebook ii da o parte din banii din reclama incasata de la clientii veniti din reteaua ISP-ului.
In prezent oricare din ISP-isti poate sa faca asta si este legal. Iar presiunile lor pentru a cere furnizorilor de servicii pe Internet (Google, Facebook, Yahoo, etc) sa imparta banii cu ei sunt reale. Si mai actuale sunt actiunile unor operatori telecom care ofera acces la Internet prin telefonul mobil, dar blocheaza aplicatiile (ex. Skype) care ar permite telefonia internationala la preturi mult mai mici decit ale lor.
IMHO, practica asta poate fi extrem de periculoasa pentru dezvoltarea unui Internet liber si deschis, asa cum este acum. In special pentru 3 domenii:
- libertatea de exprimare. Daca ISP-ul poate sa decida ca prioritizeaza traficul sau impiedica accesul la anumite aplicatii (pe motive comerciale) inseamna ca el se transforma intr-un cenzor al accesului meu la Internet. Atunci orice blocare de pagina web sau a traficului p2p devine o joaca de copii si isi gaseste rationamentul (logic si juridic) in faptul ca ISP-ul deja o face.

- inovarea si concurenta. Faptul ca toti ISP-istii din lume ofera acces la site-ul sau aplicatia mea, indiferent cit de noua sau buna este ofera sanse egale (level playing field) pentru toti competitorii actuali sau viitori. In cazul in care trebuie sa “platesti” unui ISP intrarea pe piata (vezi cazul similar al televiziunilor) investitia trebuie sa fie semnificativ mai mare.

- dreptul de a alege al consumatorului. In actualul model consumatorul este cel care decide care aplicatie este mai buna, nu ISP-ul. Modelul opus este cel din domeniul operatorilor de cablu, care decid ce posturi poti vedea. (si care nu includ niciodata posturile concurentei – Vezi DigiSport si GSPTV, etc.)
Sau cum explica Sir Tim Berners-Lee:
Un mediu de comunicare neutru este baza unei economii echitabile, bazate pe concurență, a democrației și a științei. În ultimii ani, s-a relansat dezbaterea despre întrebarea dacă este necesară apariția, de la nivelul guvernelor, a legislației care să protejeze neutralitatea rețelei. Este. Deși, în general, Internetul și Web-ul înfloresc într-un mediu lipsit de reglementări, unele valori de bază trebuie apărate prin lege.
Neutralitatea Internetului si legea
In fata discutiei asteia, Uniunea Europeana a zis ca poate fi o potentiala problema, dar solutia este transparenta – adica daca ISP-istii blocheaza accesul la anumite servicii sau aplicatii trebuie sa o spuna. In contract. Da, ala pe care nu il citeste nimeni.
Insa totodata UE lasa statelor membre posibilitatea sa fie mai dure din acest punct de vedere:
Prezenta directivă nu dispune și nu interzice existenţa unor condiţii impuse de furnizorii de servicii publice de comunicaţii electronice pentru limitarea accesului utilizatorilor finali la servicii și aplicaţii și/sau a utilizării acestora, în cazul că sunt permise de legislaţia naţională (sublinierea noastra) și respectă legislaţia comunitară, dar stabilește o obligaţie de a furniza informaţii cu privire la limitările respective.
Chestiunea e ca deocamdata proiectul ANCOM nu o face. De fapt proiectul ANCOM doar preia literalmente pe acest subiect ceea ce zice directiva.  Sursa : legi-internet.ro