Teorii sau dezvaluiri cutremuratoare ?

Reprezentantii comunitatilor de informatii nationale se intalnesc periodic in diverse capitale europene
In pofida a cinci decenii de integrare, serviciile secrete ale statelor mem­bre UE sunt in continuare prin­tre cele mai bine pazite valori na­tionale. Doua proiecte sponsoriza­te de Comisia Europeana sunt insa pe cale sa schimbe cultura neincrederii intre servicii.
Lansat in liniste in capitala Ungariei in 2007, Clubul de la Budapesta a avut in ultimii trei ani si jumatate opt reuniuni ale ofiterilor de informatii si expertilor din sectorul privat in orase precum Budapesta, Bucuresti, Roma si Bruxelles. Numarul de participanti a ajuns de la 50 de delegati (la prima intalnire) la peste 150 de delegati la ultima reuniune care a avut loc la Bruxelles, la mij­lo­cul anului 2010, si care  a atras specialisti din 14 tari UE.
„Ideea principala din spatele acestei initiative este de a consolida schimbul de idei si informatii open source intre institutiile UE si statele membre, in scopul sprijinirii serviciilor in preve­nirea si gestionarea crizelor”, a declarat un oficial maghiar pentru EUobserver. Osint (open source intelligence) sunt informatii care pot fi obtinute fara a se incalca legislatia nationala. De regula se apeleaza la analiza informatiilor ce pot fi obtinute prin intermediul mass-media, bloguri jihadiste, camere de chat, baze de date de tip pay-per-view, imagini de satelit comercial, rapoarte tehnice intocmite de organismele guverna­men­tale si paginile de internet ce nu au fost alese de catre motoarele de cautare mai populare. Un singur exemplu graitor despre cat de departe se poate merge in aceasta directie este agentia de informatii americana Iarpa (Intelligence Advanced Research Projects Activity), care experimenteaza cu avatare (carac­tere in jocuri online cum ar fi World of Warcraft) si care poate infiltra intalniri ale avatarelor jihadiste pe dealuri sau paduri virtuale. Sectorul a crescut mult, guvernele occidentale bazandu-se pe surse deschise pentru 80%-90% din pro­prii­le informatii de securitate.
Spre deo­sebire de spionaj, cu Osint este mai usor cand e vorba de impartasit informatiile, deoarece nu compromite surse din terte tari.

Finantare pentru securitate

Cel de-al doilea proiect cofinantat de UE, Eurosint Forum, are ca scop pro­movarea ideilor cu privire la dez­voltarea politicilor Uniunii Europene, in special in utilizarea Osint in domeniul securitatii. Fondat in 2005 de catre firme private din sectorul de securitate intr-un birou mic de langa cladirea Berlaymont a Comisiei Europene de la Bruxelles, organismul nonprofit detine cel putin cinci „workshop-uri” care au atras pana la 40 de delegati din serviciile de informatii si institutii ale UE, precum si din sectorul privat.
Doua dintre rezultatele practice ale Clubului de la Budapesta sunt: site-ul protejat prin parola dedicat participan­tilor, pe care acestia pot impartasi update-uri privind securitatea si idei cu privire la tehnicile Osint. Modelul avut la baza este Intelipedia – un site de tip Wikipedia infiintat in SUA, astfel incat cele 16 (sau mai multe) birouri de informatii sa poata comunica in vederea prevenirii unui alt atac terorist gen 9/11. Intre timp, Eurosint este responsabil de Virtuoso, o schema finantata de Comisia Europeana pentru producerea de noi „middleware” sau software care sa per­mita celor 11 tari UE participante sa faca schimb de gadgeturi Osint.

Noi structuri de informatii

Tarile UE impartasesc informatii clasificate si prin alte structuri: ele trimit informatii la Centrul comun de situatii (SitCen) de la Bruxelles; expertii in securitate din UE se aduna in Capitala pentru reuniunile Council’s Counter Terrorist Group si cu grupul de lucru al „Clearing House”, iar sefii spionilor din tarile UE si omologii lor din Norvegia si Elvetia se intalnesc, de asemenea, o data pe an, in asa-numitul Club de la Berna.
Insa cele doua cluburi Osint sunt diferite, deoarece delegatii pot vorbi liber in cadrul unor seminare care dureaza de regula doua zile, iar sederea peste noapte, petrecerea timpului liber in comun (la o bautura sau cina) duc la realizarea de contacte personale si creea­za un nou impuls pentru impartirea de informatii in cadrul comunitatii de specialitate a UE.
Catherine Ashton a instalat recent doi sefi noi de securitate, pe Ilka Salmi la SitCen si Agostino Miozzo ca sef al structurii ce se ocupa de gestionarea crizelor. Nu este inca foarte clar daca Clubul de la Budapesta va fi extins sau oprit. Un diplomat european a declarat ca doamna Ashton ar trebui sa sprijine specializarea Osint in avertizarea si prevenirea conflictelor, iar Serviciul Eu­ro­pean pentru Actiune Externa (SEAE) sa fie dedicat evenimentelor mondiale.
La randul sau, David Nyheim, un expert in securitate din sectorul privat, a remarcat faptul ca SEAE are nevoie de misiuni de culegere a informatiilor pentru a inchide golurile lasate de inter­net: „Intr-o situatie de criza aveti nevoie de informatii de la distanta, domenii care nu sunt acoperite de internet sau media generala… Aveti nevoie de profesionisti cu o retea de informatii, de informatori“.
Sursa : financiarul.com