Nostradamus – profet sau nebun?

Medic fascinat de ocultism, Nostradamus a riscat sa provoace mania Bisericii Catolice cand a prezis viitorul pentru urmatoarele douazeci de secole. A fost el cu adevarat un vizionar sau legendara sa precizie este doar un mit perpetuat in timp?

Individul scund si vioi, cu barba lunga si deasa, era considerat o ciudatenie la somptuasa Curte renascentista a regelui Henric al II-lea al Frantei. Cunoscut drept fiu al unor evrei convertiti, pasionat de astrologie si de alte stiinte oculte, Nostradamus a fost invitat la Paris in 1556 mai mult pentru amuzament.

Dar profetiile sale despre rege ii vor aduce faima internationala. Una dintre acestea parea adevarata, dar fara de indoiala ridicola, sugerand ca un „barbat chior” va deveni curand rege. O alta, in mod caracteristic criptica, interpretabila: „Leul tanar il va infrange pe cel mai batran pe campul de lupta, intr-o singura lupta. Ii va strapunge ochii in cusca aurita; doua rani intr-unul, apoi va pieri de o moarte naprasnica.”

La 1 iulie 1559, pe cand regele participa la un turnir, accidental, lancea prietenului sau, care ii era adversar in competitie, a strapuns coiful regal de aur si a patruns in ochi. Faptasul ingrozit, contele de Montgomery, era mai tanar decat suveranul; o aschie din arma rupta i-a provocat acestuia o a doua rana, iar regele a indurat dureri cumplite timp de zece zile, dupa care a murit. In tot acel timp el avea sa fie – si sa ramana – singurul suveran al Frantei cu un singur ochi.

Cuvintele lui Nostradamus au fost amintite cu admiratie. Opunandu-se impecabil magicenilor si vrajitorilor, conducatorii Bisericii Romano-Catolice ar fi vrut sa-l arda pe rug pe acest profet periculos de exact. Taranii, crezand ca prezicerea a fost de fapt un blestem, l-au ars in efigie. Numai datorita protectiei reginei vaduve, Caterina de Medici, a scapat de executie.
Eroul ciumei

Michel de Nostredame, nascut la 14 decembrie 1503, la Saint-Remy in Provence, cel mai conversat profet din istorie, se pregatea sa devina medic. Dar studiile sale au fost intrerupte brusc, cand ciuma bubonica s-a abatut asupra sudului Frantei, in 1525. In timp ce multi medici au parasit speriati regiunea, Michel calatorea curajos dintr-un loc in altul pentru a ingriji victimile bolii extrem de contagioase. Totusi, aproape ca i s-a refuzat acordarea titlului, la absolvire, patru ani mai tarziu, poate din cauza acuzatiilor aduse de colegii invidiosi. Dar a fost dus in drepturi datorita recunostintei taranilor si respectului celorlalti studenti.

In 1533 si-a deschis un cabinet in Agen, localitate pe fluviul Garonne si s-a casatorit cu o tanara cunoscuta ca fiind „bogata, foarte frumoasa si apreciata”. Aveau deja o fiica si un fiu, cand Inchizitia, institutie a Bisericii menita sa suprime erezia, a intervenit in viata lor. Nostradamus (cum isi spunea la acea data) a fost chemat in fata unei instante ecleziastice, pentru ca ar fi facut o afirmatie ireverentioasa despre o statuie a Fecioarei Maria. Cand s-a intors acasa, a aflat ca atat sotia, cat si cei doi copii murisera de ciuma. In urmatorii zece ani, medicul inimos si-a reluat activitatea de curant itinerant castigandu-si faima de facator de minuni. Dupa ce i s-a acordat o pensie viagera, s-a stabilit la Salon, o localitate intre Marsilia si Avignon, a infiintat un laborator de produse cosmetice si s-a casatorit cu o vaduva bogata, cu care a avut sase copii.
Revelatii in pod

Cu noua sa situatie financiara ii permitea sa nu mai practice permanent medicina, Nostradamus s-a orientat spre stiintele oculte. „Barbarii” din orasel, cum isi numea el vecinii, priveau cu suspiciune interesul lui pentru magie si astrologie. Si-a transformat podul casei in observator astronomic unde, urcat pe trepied, urmarea bolta instelata si sustinea ca afla secretele viitorului de la „lumina interioara, vocea”. La inceput, si-a facut cunoscute prezicerile printr-o serie de cartulii modeste pe care a inceput sa le publice din 1550. Dar treptat si-a pierdut total interesul pentru urmarirea conditiilor meteorologice si a fazelor lunii.
Retras in umbra

Aflata in pragul unui razboi civil, Franta a oferit un teren propice profetiilor sumbre si criptice ale lui Nostradamus publicate in 1555 – primele 100 din cele aproape 2000 pe care le va publica pana in 1557. Aceste Centuri s-au bucurat imediat de succes si l-au introdus pe autor la Curte. Recunoscand ca in mod constient a ales „o exprimare criptica”, Nostradamus scria intr-un limbaj obscur, pornind de la franceza contemporana lui, dar presarata cu expresii si cuvinte din italiana, greaca, spaniola, ebraica si latina.

Fiecare prezicere consta din patru versuri, un catren, dar nici unul nu aduce a poezie. Vizionarul sustinea ca acest stil il proteja de pedeapsa celor puternici, care nu pareau sa fie intotdeauna incantati de ceea ce le prezicea. Dar alti observatori mai sceptici sunt de parere ca stilul vag este adoptat in mod constient pentru a lasa scrierile deschise interpretarilor. In consecinta, exista probabil aproape 400 de interpretari diferite ale Centuriilor, fiecare incercand sa dezvaluie secretele profetilor care continua pana in anul 3797. „Scrierile mele vor fi mai bine intelese de cei ce vor veni dupa moartea mea”, scria clarvazatorul.


Consilier regal

Pe fontul tulburarilor interne, in Franta multi, asemenea reginei Caterina, nu simteau nevoia ca istoria sa confirme spusele medicului. Prezicerea acestuia despre moartea sotului ei a fost suficienta. Fara indoiala, ei i se datoreaza numirea ei ca medic curant al fiului sau, Carol al IX-lea. Potrivit unei povestiri cunoscute, Nostradamus a chemat odata un inger, numit Anael, si i-a cerut sa ii dezvaluie intr-o oglinda magica soarta copiilor reginei. Oglinda i-a aratat pe cei trei fii domnind pentru scurta vreme, in timp ce ginerele ei aflat in dizgratie, Henric de Navarra, ar fi urmat sa domneasca 23 de ani.

Speriata, regina a cerut sa fie oprit acel spectacol neplacut. De fapt, probabil ca Nostradamus a vizitat-o la Curte doar pentru a face horoscopul atat pentru ea cat si pentru copii ei. Este foarte probabil ca Nostradamus sa fi fost suficient de abil sa isi dezvaluie viziunile neplacute in expresii ambigue, avand in vedere ca monarhii absoluti – indiferent cat de amabili se aratau la inceput fata de clarvazatori – erau renumiti pentru pedepsirea mesagerilor din cauza mesajului lor.
O celebritate controversata

Unul dintre cei mai mari profeti ai Frantei, Pierre de Ronsard, scria despre contemporanul sau: „Asemenea unui oracol antic, el a prezis timp de multi ani o mare parte a destinului nostru.” Evident, profetul s-a bucurat de respectul familiei regale si de o faima tot mai mare, pana la moartea sa, in 1566. Inevitabil, multi au ramas extrem de sceptici in privinta lucrarii sale sau, chiar mai rau, l-au considerat un simplu sarlatan inteligent care profita de cei creduli.

Dupa unii cercetatori, Nostradamus si-a prezis chiar propia moarte: „Langa banca si pat voi fi gasit mort.” Dupa ce intr-o seara a anuntat ca nu va supravietui noptii urmatoare, s-a stins intr-un acces de guta si a fost gasit mort a doua dimineata in dormitor, langa masa de lucru.
Sursa : 2blackjack1.wordpress.com

0 Response to "Nostradamus – profet sau nebun?"

Trimiteți un comentariu