Teorii sau dezvaluiri cutremuratoare ?

Suprimarea adresei WikiLeaks. org de către firma californiană (EveryDNS.net) care găzduia siteul, vineri, a “oficializat” războiul dintre australianul Julian Assange şi autorităţile americane. Cel împotriva căruia Washintonul pregăteşte inculparea pentru spionaj a ameninţat cu divulgarea parolei unui “fişier-asigurare” cu o nouă serie de dezvăluiri-bombă, potrivit The Sunday Times.
“Am distribuit de mai mult timp materiale de rezervă criptate, pe care nu le-am publicat. Tot ce trebuie să facem este să divulgam parola, şi vor fi disponibile”, a fost avertizmentul lui Assange. El nu a precizat situaţia anume în care va trece la această răzbunare, dar probabil că acţiunile depind de cele ale acţiunile luate în SUA, unde WikiLeaks şi Assange au devenit “inamici publici”.
De altfel, acţiunea Everydns – explicată prin necesitatea de a proteja alte sute de mii de clienţi de atacuri de “blocare a distribuită a serviciului” – a survenit cererii senatorului Joseph Lieberman, preşedintele comisiei pentru Securitatea Internă din Senatul SUA. El le-a cerut tuturor organizaţiilor (firme sau ONG-uri) din SUA care susţin siteul să “încheie imediat relaţia” cu acesta.
“Părintele” WikiLeaks, australianul Julian Assange (39 de ani), pare decis să nu accepte aceste exemple de “cenzură privată”, în spatele cărora ar stat presiunile Washingtonului. “Aceste atacuri nu vor opri misiunea noastră, dar ar trebui să fie un semnal de alarmă privind dominia legii în Statele Unite”, a declarat Assange, vineri dimineaţă, potrivit cotidianul britanic The Guardian.
În practică, el ameninţă cu dezvăluirea mai timpurie a unor informaţii pe care voia oricum să le divulge anul viitor. Dezvăluirile s-ar referi la detalii despre închisoarea din baza navală a SUA de la Guantanamo (Cuba), la un atac asupra civililor al militarilor americani din Afganistan, la situaţia băncii Bank of America şi la British Petroleum – compania a cărei platformă petrolieră, explodată la 20 aprilie, a creat un dezastru ecologic în Golful Mexic.

“Fişierul-asigurare”
Drept garanţie pentru situaţia în care el personal, colaboratorii săi ori siteul în sine – acum mutat pe alte servere, din Elveţia, Germania şi alte ţări – ar păţi ceva, Assange a pregătit din vreme un “fişier-asigurare”. Încă din luna iulie, circa 100.000 de oameni din toate colţurile lumii au descărcat fişierul.
Denumit “insurance.aes256″, fişierul de 1,4 GB nu poate fi accesat decât după tastarea unei parole compuse din 256 de caractere, fiind considerată imposibil de “spart” de către specialişti. Datele conţinute nu provin doar din cele sustrase de Bradley Manning de la o bază a SUA din Irak (precum cele 251.000 de mesaje diplomatice), ci şi din alte surse, inclusiv din sectorul financiar.
Indiferent de noile dezvăluiri-bombă, Washingtonul se găseşte în aceeaşi tabără cu guverne aliate, cu Moscova şi Beijingul în “războiul” contra WikiLeaks. Cu ajutorul Partidului Piraţilor din Suedia (care militează pentru libertatea tortală a internetului), siteul este acum accesibil în Elveţia, dar Assange – presupus a se ascunde în Marea Britanie – rămâne căutat de Interpol.
Împotriva sa au fost formulate acuzaţii de viol în Suedia, reduse ulterior la fapte pasibile doar de amendă, dar mandatul de arestare prin Interpol rămâne încă valabil. În paralel, de la fosta candidată la vicepreşedenţia SUA, Sarah Palin, care a cerut “vânarea” lui, până la un consilier al premierului canadian, care a spus că, dacă ar fi în locul lui Barack Obama ar comanda “asasinarea”, Assange îşi acumulează tot mai mulţi duşmani în toată lumea.

Noi divulgări care încriminează China
Din seria de “cabluri” (mesaje diplomatice denumite astfel din vremea când erau transmise prin cabluri telegrafice) dezvăluite, în weekend au apărut şi notele unor diplomaţi americani care bănuiau autorităţile chineze de orchestrarea atacului informatic asupra serverelor Google din China. “Un contact bine plasat afirmă că Guvernul chinez a ordonat recentele intruziuni în sistemul Google”, se arată într-una dintre note, potrivit căreia operaţiunile erau conduse de la Biroul Politic al Partidului Comunist Chinez (BPCC).
Li Changchun, responsabil de propagandă în BPCC, şi Zhou Yongkang, înalt oficial din domeniul securităţii, erau consideraţi de americani drept organizatorii acestui atac contra Google, conform The New York Times. Cei doi au ordonat spargerea conturilor de Gmail ale unor disidenţi chinezi.
În urma incidentului, Google a anunţat că nu mai respectă indicaţiile Beijingului privind cenzurarea internetului. Ulterior, a decis retragerea de pe piaţa chineză. Secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, a acuzat Beijingul de “atacarea” serverelor firmei americane.
Guvernul de la Beijing a negat şi atunci acuzaţiile, iar acum a calificat toate referirile la China cuprinse în cele 251.000 de cabluri divulgate de WikiLeaks drept “absurde”, refuzând să facă alte comentarii.
Sursa : Gandul.info