Teorii sau dezvaluiri cutremuratoare ?

Datoria României va ajunge la 43 de miliarde de euro. FMI avertizează Guvernul Boc: Grecia dă faliment.


*În momentul de faţă, datoria publică a României este “sub control” şi “confortabilă”, însă există “semne de întrebare” privind evoluţia ei în viitor, a declarat Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, care face trimitere la situaţiile economice dezastruoase din Grecia sau Portugalia
Conform calculelor Gândul , datoria României va ajunge la 43 de miliarde de euro la finele anului, în creştere cu 17,5% faţă de 2009. Deşi acum datoria este “sub control”, reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu, spune că există “semne de întrebare” privind evoluţia ei pe viitor. El a dat ca exemplu Grecia, stat în pragul falimentului pentru că, la fel ca România, cheltuieşte mult mai mult decât are în vistierie. În acelaşi timp, Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI la Bucureşti, a anunţat că, începând cu tranşa a cincea, toţi banii vor merge la BNR şi Finanţele nu vor mai primi nimic pentru pensii şi salarii.
Cât de datori suntem

Din calculele Gândul reiese că datoria publică a României va ajunge la finele acestui an până la 43 de miliarde de euro în creştere cu 7,5 miliarde de euro faţă de cea din 2009. La un calcul estimativ, înseamnă că povara datoriei angajată de stat, pentru a plăti pensiile şi salariile, se va ridica anul acesta la aproape 9.100 de euro pe cap de angajat, cu peste 1.500 de euro mai mult decât anul trecut, în condiţiile în care circa 351 de euro reprezintă creditele care vor fi luate anul acesta pentru a acoperi gaura de 1,6 miliarde de euro din bugetul de pensii.
Creşterea accelerată a datoriei publice dar mai ales motivul acestei explozii, cheltuieli de consum şi nu investiţii, îi ridică semne de întrebare lui Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, care a arătat cu degetul spre Grecia, ţară aflată în pericol de a intra în faliment din cauza unui deficit bugetar enorm, de aproape 13% din PIB în 2009. Deficitul bugetar al României anul trecut a fost de 7,3% din PIB, pentru anul în curs fiind estimat un nivel de 5,9% din PIB.
“Îmi ridică aceste semne de întrebare fiindcă văd ce se întâmplă în lume, în Grecia, în Portugalia, în Irlanda, ţări care au acumulat datorii foarte mari şi sigur, în momentul de faţă, pe momente de criză, există un semn de întrebare vizavi de managementul consolidării fiscale în aşa fel încât această datorie să aibă o tendinţă descrescătoare. De aceea cred că în momentul actual lucrul cel mai important este să privim cu multă atenţie managementul datoriei, să fim atenţi cum vom creşte această datorie în aşa fel încât să nu fie o povară în perioada următoare”, a declarat Tănăsescu pentru Pro TV, într-un interviu pe care îl puteţi vedea integral pe site-ul www.incont.ro
El a subliniat însă că în momentul de faţă “România are încă beneficiul” unei datorii publice mici şi că “este sub control”, fiind vorba acum despre o datorie “confortabilă”.
Credite de 7,5 miliarde de euro
Practic, pentru a face faţă crizei, care înseamnă mai puţini bani colectaţi din taxe şi din impozite, fără a tăia din pensii şi salarii, statul a crescut datoria României de la 29 de miliarde de euro în 2008 la 43 de miliarde la sfârşitul acestui an.
Per total, datoria publică va creşte la aproape 34% din PIB, mult sub limita maximă impusă de UE, de 60%, însă foarte mare pentru un stat ca România, după cum subliniază economiştii, mai ales pentru că statul se împrumută la dobânzi mult mai mari decât alte state europene. De exemplu, în timp ce state precum Franţa sau Germania se pot împrumuta la dobânzi de sub 3% în euro, România este nevoită să se împrumute majoritar în lei, anul trecut dobânzile fiind între 14% şi 10%. Abia anul acesta, după ce s-a terminat criza politică, statul a reuşit să se împrumute la o dobândă de sub 9% în lei, la creditele în euro dobânda cea mai bună fiind de 4,25%.
Dobânzi de până la 2,5 miliarde de euro
Anul trecut statul a dat băncilor circa 1,5 miliarde de euro sub forma bonificaţiilor, în 2010 cifra s-ar putea ridica până la 2,5 miliarde de euro, respectiv cât bugetul unui minister, conform calculelor Gândul.
Conform calculelor oficiale ale Finanţelor însă, anul trecut valoarea totală a dobânzilor plătite a fost de numai 1,3 miliarde de euro, deşi conform datelor aceluiaşi minister aceasta era valoarea de la finele lunii noiembrie, nicidecum pentru tot anul.
FMI: Gata, nu mai dăm bani Guvernului
Jeffrey Franks, şeful misiunii FMI în România, care a revenit miercuri, a atras atenţia oficialilor de la Bucureşti că Fondul nu va mai ajuta Finanţele cu bani, cum a făcut-o până acum. “Aşa cum am propus încă din octombrie 2009, banii vor merge jumătate pentru finanţarea deficitului bugetar, însă este pentru ultima dată când se va întâmpla acest lucru, pentru că aceasta a fost o excepţie la care am apelat în condiţii speciale, banii Fondului nefiind destinaţi acestui scop”, a declarat Franks, citat de Ziarul Financiar.
Aprobarea bugetului pe 2010 a deblocat tranşele trei şi patru din acordul cu FMI, respectiv 2,3 miliarde de euro. Toamna trecută, FMI a fost de acord ca jumătate din tranşele a doua, a treia şi a patra, de 4,1 miliarde de euro în total, să poată fi folosite de Finanţe pentru a acoperi deficitul bugetar. Decizia de atunci reprezintă una dintre foarte rarele excepţii făcute de FMI, care de obicei virează bani numai în conturile băncilor centrale, în cazul de faţă BNR, pentru a preveni o depreciere masivă a monedei naţionale din acel stat şi a permite repornirea creditării pentru a stimula creşterea economică. Practic, în loc să folosească toţi banii de la Fond pentru a permite reducerea dobânzilor şi reluarea creditării, statul a preferat, neavând alte surse de împrumut, să îi folosească pentru acoperirea unor cheltuieli precum pensiile şi salariilor bugetare.
Credit de un miliard de euro de la străini
Printre cei care au atras atenţia asupra pericolului datoriei de stat în creştere se numără şi Theodor Stolojan, fost prim-ministru, cel care a fost şi printre primii oficiali români care au susţinut anul trecut că România trebuie să apeleze la FMI. “Va trebui să ieşim să ne împrumutăm şi pe piaţă externă”, a declarat el, citat de Money Chanel. Ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu, a anunţat la începutul anului că România va emite în primăvară euroobligaţiuni în valoare de un miliard de euro. Economiştii români susţin că emisiunea de euroobligaţiuni ar putea fi, de fapt, de 1,5 miliarde de euro.
Potrivit estimărilor oficiale, din suma totală necesară, 3,3 miliarde de euro vor fi luate de pe piaţa internă şi 4 de pe cea externă (în care se includ cele 1,15 miliarde de euro pe care statul le va primi de la FMI în contul tranşelor trei şi patru, deblocate după aprobarea bugetului). Sursa : Gandul.info